Statul vrea sa puna mina pe padurile obstenilor
Membri obstilor se confrunta in prezent cu o noua problema, dupa ce multe dintre acestea nu si-au primit nici pina acum toate padurile si pasunile. Cum au constatat ca nu mai este nimic de vindut in tara noastra, parlamentarii vor sa treaca "pe sest" o lege prin care averile mosnenilor, unele primite chiar de la Stefan cel Mare, sa fie instrainate. Asociata Obstilor Vrincene protesteaza fata de promovarea proiectului la Camera Deputatilor, care vizeaza faptul ca terenurile acestor asociatii private pot fi instrainate catre persoanele fizice sau juridice, in favoarea statului roman, prin Regia Nationala a Padurilor. Asociatia arata ca interdictia instrainarii terenurilor stapinite in devalmasie vine dintr-o traditie seculara. Pina acum problemele obstilor nu au fost legate de posibilitatea instrainarii averii acestora, ci au constat in imposibilitatea recuperarii integrale a patrimoniului si a drepturilor istorice. "Cit de mare a fost presiunea si cit de arzatoare a fost dorinta promovarii unui text de lege (pl.x.340/2008/ cdep) care sa permita instrainarea averii coloanei vertebrale a Oamenilor liberi din Romania", spune presedintele Asociatiei Obstilor, Neagu Aga.
Mosnenilor le pot fi vindute padurile fara acordul lor
Initiatorii proiectului din 2007 sint trei deputati PD, care in expunerea de motive sustin adoptarea modificarii Legii 247/2005 cu supremul argument ca "nimeni nu poate garanta o mai buna administrare atit rationala cit si echilibrata decit statul, din aceste motive i se va acorda acestuia drept de preemtiune". Interdictia instrainarii terenurilor stapinite in devalmasie de mosneni, adoptata de legea nr. 1/2000, in toate variantele modificate, inclusiv forma la zi a legii, vine dintr-o traditie seculara: de la obiceiul pamintului la dreptul de protimisis din Condica lui Ipsilante (art. 1-15 din titlul "pentru protimisis"), Codul Caragea (art. 5-11 din capitolul II partea III), Ofisul lui Bibescu Voda de la 1840 si pravila lui Matei Basarab, pina la dispozitiile Codului Silvic din 1910 (art. 36, 56, etc.) si Legea Cudalbu din 16 septembrie 1920, aceste ultime reglementari fiind valabile si la data preluarii fara drept a fondului forestier proprietate privata de catre regimul comunist. "Padurile composesoratelor si obstilor fiind destinate pentru aprovizionarea continua cu lemne de foc si de constructie a membrilor proprietari, ele nu pot fi grevate, amanetate sau instrainate" se arata in legea Cudalbu. Mosnenii resping orice incercare de interventie fortata si iresponsabila in modul de gospodarire si organizare a formelor asociative de proprietari de padure, acuzind politicienii ca vor sa se "infrupte" acum si din paduri care au fost folosite in comun de sute de ani. "Este indreptatit acest protest pentru ca nimeni nu vrea sa le fie luate padurile pe care le au din mosi stramosi", ne-a spus presedintele Obstii Valea Sarii, Dumitru Toma. Mai mult decit atit, aceste instrainari se vor face fara de acordul mosnenilor. "Dorim sa vedem cu ce fata se vor prezenta alesii neamului in comunitatile proprii dupa ce vor fi votat o astfel de lege" sustine si directorul executiv al Asociatiei Obstilor Vrincene, Valentin Popa. (Doina GANEA)
