Traditii pascale stravechi: valaritul si hora cu scinciob
Sarbatorile pascale reprezinta pentru unii vrinceni mult mai mult decit miel, oua si cozonac. Doua obiceiuri vrincenesti dainuiesc de sute de ani in unele localitati din judet, valaritul si scrinciobul, numit si datul in dulap. Valaritul este specific pentru vaile Putnei si Zabalei si se mai practica in mod special la Nereju, in a doua zi de Paste. Baietii tineri se organizeaza in grupuri si merg pe rind la fetele bune de maritat, acompaniati de lautari. Simbolul specific al "valarilor" este steagul alb cu flori si busuioc. Urarile specifice acestei traditii au fost pastrate de-a lungul anilor de catre sateni si preluate de generatiile tinere. "Ceata" valarilor strabate intreaga zona si ureaza "Hristos a inviat!" tuturor celor care le deschid poarta si le asculta uralele, iar in schimb primesc oua rosii si cozonac. "Au plecat valarii-n sat, la fete de maritat si la hora sa le joace, c-asa la valari le place", spun tinerii pe masura ce cauta fecioare pe care sa si le faca mirese. Acest obicei cu specific vrincean ii va atrage in anul acesta si pe reprezentantii Televiziunii Nationale, care vor filma intreg periplul valarilor, pentru un documentar intitulat "Zestrea Romanilor". Echipa TVR-ului a filmat traditiile din Saptamina Mare din zona Vintileasca, precum curatenia in cimitir, in gospodarii, framintatul cozonacului si bocitul mortilor, care inca se mai pastreaza aici. Luni, acestia vor filma hora satului la Vintileasca, unde a fost reinventat si scinciobul. Obiceiul scrinciobului este unul de amiaza, realizat tot de tineri flacai, care are loc tot in cea de-a doua zi de Paste. Aceasta traditie aduna laolalta toti satenii, care asista la datul in leagan al tinerelor fete. Scrinciobul, pe vremuri miscat fie manual sau antrenat de cai, s-a motorizat intre timp. Ca rasplata pentru datul in scrinciob, baietii primesc oua inrosite din partea "mindrutelor". Acest obicei are, printre altele, si rolul de a lega cununii trainice intre fete si flacai. Din pacate, vrincenii incep sa uite vechile traditii si obiceiuri, iar cultura urbana isi intinde tentaculele si in satele vrincene. "Obiceiurile vrincenesti se diminueaza de la an la an, pe masura ce intervine poluarea sociala, economica si unele "traditii noi". Aceste doua obiceiuri inca se mai pastreaza, dar cu greu", ne-a spus Eugen Stoianof, directorul Centrul pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale din Vrancea.