Noul Cod Penal va goli puscariile
In cazul in care codul penal va ramine in forma propusa in acest moment, o parte din urmaritii general din judet s-ar putea intoarce fara probleme acasa, intrucit si executarea pedepselor va avea un termen de prescriptie. Potrivit Politiei, in acest moment Vrancea numara 208 urmariti generali, vrinceni cautati pentru vatamare corporala, inselaciune, tilharie sau tentativa de omor. In functie de perioada in care au suferit condamnari sau cind au savirsit fapta, se poate ca unii sa isi revada fara probleme familiile, intrucit se va aplica legea penala cea mai favorabila. Schimbarea codului penal ar putea duce si la o eliberare masiva a detinutilor din penitenciare, din acelasi motiv al reducerii termenului de prescriptie. Specialistii spun ca pina la a aplica o astfel de masura ar trebui facut un studiu de impact asupra dosarelor, a numarului de detinuti ce vor fi eliberati de indata sau a numarului de urmariti general. O scuza puerila este aceea ca in acest mod se vor face economii la bugetul de stat, in conditiile in care cheltuielile pentru fiecare detinut se ridica la aproape 18.000 de lei. De asemenea, se pare ca prin reducerea timpului de prescriptie, care incepe sa curga din momentul producerii faptei, se doreste o impulsionare a organelor de ancheta, astfel incit acestea sa se sesizeze si sa trimita un dosar in instanta mult mai repede.
Infractiuni "semnalate" cu intirziere"
Aceste mituri au fost insa spulberate de procurorii DNA, care sustin ca multe dintre infractiuni nu le sint semnalate instantaneu, la momentul producerii lor. Spre exemplu, neregulile descoperite de Garda Financiara sau Curtea de Conturi nu sint semnalate procurorilor, ci de cele mai multe ori se sesizeaza doar instantele de contencios. Astfel, trec chiar si ani pina cind procurorii sint sesizati ca s-ar fi comis o infractiune, iar in acel moment nu se mai poate face practic nimic, deoarece exista mari sanse ca raspunderea penala sa fie prescrisa. "Nu sintem big-brother, nu avem de unde sa stim cind se comite o fapta. De aceea este necesara o limita mai mare de pedeapsa, pentru a cistiga timp", a sintetizat seful DNA, Daniel Morar, in cadrul unui seminar al Freedom House Romania, in cadrul proiectului "Initiativa pentru o Justitie Curata", organizat saptamina trecuta la Predeal. De altfel, specialistii in drept invitati la seminar s-au aratat impotriva schimbarilor privind pedepsele aplicate, in sensul ca sint prea mici. Daniel Morar, procuror-sef al DNA, Horatiu Baias, procuror in cadrul aceluiasi organism, judecatorul clujean Cristian Danilet, vicepresedintele SoJust, si Laura Stefan, coordonator anticoruptie in cadrul Societatii Academice Romane (SAR), au relatat jurnalistilor invitati la seminarul "Media si Justitia, in cautarea unui dialog" ce se va intimpla daca normele vor fi aplicate cum se infatiseaza in acest moment. "Infractorul nu se teme nici de procuror si nici de politist, ci isi calculeaza limitele de pedeapsa. Chiar si pentru cei condamnati pe legea veche se va aplica pedeapsa noua", a fost de parere procurorul DNA Horatiu Baias.
Judecatorul poate renunta la pedeapsa
Invitatii directorului Freedom House, Cristina Guseth, au remarcat ca nu sint impotriva unor schimbari legislative, insa acestea trebuie sa fie facute in contextul socio-economic actual. Si definitia "legala" a erorii, cea a functionarului public sau abrogarea unor infractiuni au fost discutate pe indelete. Se pare ca in cazul unor infractiuni s-a propus abrogarea dupa ce s-a ajuns la concluzia ca sint prea putini condamnati la aceste fapte. Printre prevederile noului cod penal s-a introdus si un articol care da posibilitatea judecatorilor de a renunta la aplicarea pedepsei, in sensul ca, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege, se poate renunta la o condamnare efectiva. "Si in Italia i se da posibilitatea judecatorului de a renunta la aplicarea pedepsei, insa numai cu conditia ca pedeapsa acordata celui gasit vinovat sa fie de cel mult doi ani de inchisoare", a facut o comparatie Laura Stefan, din cadrul SAR. Modificarea codurilor in maniera propusa va pune insa in dificultate si functionarea instantelor, mai ales avind in vedere faptul ca nu au fost facute studii prealabile privind impactul pe care il vor avea. "Noul Cod de procedura penala urca competenta pentru majoritatea infractiunilor la tribunal. La instantele mici, cu putini judecatori, vor fi probleme, in sensul ca este nevoie de patru sau cinci judecatori doar la sectia penala, fara a lua in considerare posibilitatea unei recuzari", a specificat si judecatorul Cristi Danilet, din cadrul Tribunalului Cluj. Aceasta in conditiile in care numarul magistratilor din sistem este de la zi mai mic, ca urmare a pensionarilor. (Nicoleta CRISTEA)
