Terenurile degradate se vor transforma in paduri seculare
Focsaniul a fost pentru o zi un punct verde pe harta manifestarilor dedicate salvarii padurii. Urbea de pe Milcov a gazduit workshop-ul privind metodologia de inventariere si cartare a terenurilor degradate, in vederea reabilitarii ecologice si infiintarea retelei nationale de perdele forestiere de protectie. La dezbaterile din sala de sedinte a Consiliului Judetean au fost alocutiuni ale directorului general Romsilva, Florian Munteanu, prefectului Raluca Dan si reprezentantilor Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Conf. dr. ing. Ovidiu Iacobescu, de la Facultatea de Silvicultura din Suceava, a prezentat modul de cartare a terenurilor degradate folosind imagini digitale. Despre impadurirea acestor terenuri au vorbit Petrica Tudosa, directorul Directiei Silvice Focsani, si dr. ing. Emil Untaru de la ICAS, in timp ce Cristinel Costandache de la aceeasi institutie s-a referit la necesitatea infiintarii perdelelor forestiere de protectie. Pe scurt, se doreste realizarea unui plan de impaduriri, prin care doua milioane de hectare sa devina padure pina in anul 2035. Unul din artizanii initiativei de regenerare este subsecretarul de stat in MAPDR, Gica Duta. "Trebuie sa aducem suprafata de padure la 35-36% din total, avem sprijin la nivel national, dar fondurile alocate nu ajung decit pentru jumatate din suprafata care necesita impadurire, de aceea n-am mai deschis alte santiere noi. Poate primim niste bani dupa rectificarea de buget si sa avem puietii asigurati in toamna, cind vrem sa incepem impaduririle si in Vrancea. Cert e ca prioritatatile ministrului Sirbu sint cresterea suprafetei de padure si diminuarea taierilor de arbori", ne-a declarat Gica Duta.
De la copac, la padure
Delegatia, care a cuprins si silvilcultori din Bacau, Buzau, Galati, Vaslui si Bucuresti, plus jurnalisti din presa centrala, inclusiv de la postul de televiziune care sustine campania "Romania prinde radacini", a mers la Doaga pentru a vedea perdelele forestiere, care ocupa 175 de hectare. Problemele ridicate de patronii fermelor din zona au fost ca lizierele au ca dezavantaje depunerea zapezii, atragerea daunatorilor si lipsa pazei care inlesneste furturile. A urmat apoi o vizita la santierul de impaduriri de linga localitatea Cosmesti Vale, unde silvicultorii, in frunte cu vicepresedintele CJ, Mircea Diaconu, nu s-au dat in laturi de la munca si au plantat arbori, dupa o schema trasata de 800 de puieti la hectar, o picatura in oceanul incercarii de oprire a fenomenului desertificarii, care din pacate s-a facut simtit si in sudul Vrancei. "Una din dezamagirile mele ca vrincean e ca oferta de terenuri degradate destinate impaduririi nu e foarte mare in judet", a mai spus Gica Duta, amintind totodata de notificarile pe care le face la Bruxelles pentru a prelungi ajutoarele de stat si dupa 2010 si subliniind existenta masurilor 125 si 221 din PNDR, prin care statul plateste integral costurile daca cetatenii vor sa-si infiinteze o padure. Ramine de vazut daca aceste planuri menite sa stopeze incalzirea globala nu vor reprezenta noi tomuri de hirtie care sa se prafuiasca in sertarele alesilor, daca nu sint numai demersuri pompieristice care sa simuleze interesul pentru reducerea masacrului la care este supus aurul verde. (Ciprian FANARU)
