Ultima oră

Radarele private, sub protectia Politiei Rutiere

Vitezomanii vrinceni ingrasa baietii destepti de la Cluj: primariile vrincene cistiga sume insignifiante de pe urma radarelor fixe amplasate pe marginea soselei E85 u grosul banilor, adica 60 % din valoarea amenzilor, merge la firma din Cluj care a amplasat aparatura u in schimb, Politia Rutiera nu ia nici un leu din amenzile aplicate cu radarele fixe, in ciuda faptului ca administreaza sistemul, plateste salarii, electricitatea si chiar cheltuieli de judecata in cazul in care soferii care incalca legislatia cistiga procesul u la capitolul avantaje, politistii spun ca radarele fixe ii ajuta la diminuarea numarului de accidente rutiere

Vitezomanii vrinceni ingrasa conturile unei firme din Cluj, dupa ce aceasta a obtinut un contract extrem de profitabil de la Politia Nationala. Banii incasati de pe urma amenzilor aplicate celor care sint surprinsi de radarele fixe amplasate in Vrancea sint impartiti intre firma Codec Spat SPR Cluj, careia ii apartin instalatiile, si primarii. De fapt, cel mai mare profit il are firma clujeana, care isi trage un procent gras de pe urma zecilor de mii de amenzi aplicate de politisti. Doar ce se scurge printre degete ajunge la primarii. De exemplu, Primaria Marasesti, unde sint amplasate doua radare fixe, nu a incasat nici un leut. In schimb, Politia Rutiera, care plateste energia electrica din dispecerate si contabilizeaza vitezomanii, nu primeste nici un ban. Cu toate acestea, seful interimar al Politiei Rutiere Vrancea spune ca situatia este normala, atita timp cit politia nu incaseaza bani nici din celelalte amenzi pe care le aplica.

Autoritatile locale pe raza carora au fost montate radarele fixe ar trebui sa primeasca un procent din veniturile obtinute din amenzile aplicate soferilor vitezomani, potrivit contractului de asociere in participatiune incheiat pe cinci ani. Este vorba de primariile din Pufesti, Dumbraveni, Golesti si Marasesti, unde exista sapte radare video care ii supravegheaza in permanenta pe conducatorii auto care uita sa ridice piciorul de pe acceleratie. In acest sens, firma Codec Spat SRL din Cluj Napoca, care s-a ocupat de amplasarea aparatelor, si primariile au semnat un contract de colaborare, in urma caruia firma isi ia "partea leului". Parteneriatul dintre aceasta firma si primarii s-a facut in baza Programului National "Speed Limit", aflat sub supravegherea Politiei Nationale si stipuleaza faptul ca veniturile urmeaza sa fie impartite dupa cum urmeaza: 65% pentru firma clujeana si 35% pentru primarii. Chiar daca ideea a suris multor primari "afacerea" nu mai pare rentabila in prezent, deoarece in contract este stipulat faptul ca la bugetul local va ajunge doar 35% din amenzile achitate de soferii sanctionati, dupa ce firma va scadea toate cheltuielile facute cu investitia, costurile de intretinere si alte asemenea. De altfel, doua primarii vrincene au renegociat deja contractele si au adus ceva mai multi bani la buget. "Am semnat un act aditional astfel incit sa primim un procent de 20% din valoarea amenzilor aplicate. Primul procent, cel de 35 la suta, dupa ce se scadeau cheltuielile, nu ne convenea, pentru ca de multe ori cheltuielile erau foarte mari, iar noi nu ramineam cu nimic. Am renegociat si am obtinut un procent de 20 la suta din totalul incasarilor pe camera. Marti avem o noua sedinta de Consiliu Local si incercam sa marim procentul la 23 la suta. Vrem ca la fiecare sase luni sa negociem cu firma din Cluj. Oricum, in primul trimestru ne-au intrat la buget 250 de milioane de lei vechi, bani buni pe situatia asta de criza!", ne-a spus Ionel Strimbei, primarul din Dumbraveni, unde sint montate doua radare fixe, pe ambele sensuri de mers ale soselei E85. Banii urmeaza sa fie utilizati pentru diferite investitii locale. Si in Pufesti au inceput sa ajunga primii bani. "Radarele au fost montate tirziu si nu sint sume foarte mari. Vom vedea anul acesta ce suma vom primi. Depinde foarte mult si de numarul de amenzi aplicate si de valoarea lor. Banii ii vom cheltui in folosul comunitatii", ne-a spus Maricel Nitu, primarul localitatii Pufesti, acolo unde primaria a renegociat si primeste 20 % din incasarile totale.

Zero lei la Marasesti

In schimb, la Marasesti, oras de care apartin satele Haret si Calimanesti, de pe E85, situatia este alta. "Pina in acest moment in primarie nu a intrat nici un ban. Am insarcinat pe cineva sa vorbeasca cu firma din Cluj pentru a negocia contractul", ne-a spus primarul Constantin Vlase. In acest moment, in Vrancea exista sapte camere video care supravegheaza traficul. Situatiile Politiei Rutiere Vrancea arata ca pina acum in jur de 12.000 de soferi au fost sanctionati contraventional dupa ce au fost prinsi de radarele fixe. Cum amenzile pentru viteza variaza intre 240 de lei si 1.200 de lei, iar unele se reduc la jumatate, un calcul simplu arata ca soferii au "decartat" la firma clujeaza in jur de 5 milioane de lei. Evident ca nu toate amenzile s-au platit, dar comparind cu ce a ajuns la primarii, este clar ca institutiile statului sint cele care au cel mai mult de pierdut de pe urma radarelor particulare.

Politia Rutiera: "Nu luam bani nici din celelalte amenzi"

Marii perdanti din aceasta afacere, cel putin financiar, sint politistii, cei care parca se intrec sa amendeze cit mai multi participanti la trafic. Politia, ca institutie, nu incaseaza nici un leu din amenzile pe care le da cu ajutorul camerelor de luat vederi, ba mai mult, pot ajunge sa plateasca cheltuieli de judecata in cazul in care soferii sanctionati cistiga actiunile in instanta. De altfel, rolul politistilor este doar de a contabiliza incalcarile regimului legal de viteza si sa intocmeasca procesele verbale de sanctionare. "Licitatia pentru amplasarea acestor camere s-a facut la nivelul IGPR. Politia nu ia nici un procent din aceste amenzi, banii ajungind la bugetul local, iar o parte la cel central. Ca institutie bugetara noi nu putem incasa bani din aceste amenzi, asa cum nu primim sume de bani din celelalte amenzi. Cheltuielile cu energia electrica din dispecerat sau cu oamenii care lucreaza sint foarte mici si sint suportate din buget", a spus comisarul sef Alexandru Cara, seful interimar al Politiei Rutiere. Acesta a recunoscut ca eventualele cheltuieli de judecata sint platite tot de politie. "Actiunile in instanta sint facute impotriva Politiei, ca institutie. Din acest motiv, eventualele cheltuieli de judecata sint platite de inspectorat, nu de politist din buzunar", a mentionat Alexandru Cara. Daca de bani nu au parte, politistii spun ca radarele fixe ii ajuta mult in diminuarea numarului de accidente. De asemenea, ultimele informatii arata ca primariile au toate sansele sa nu vada nici un ban din aceste amenzi daca soferii se decid sa plateasca sanctiunile la primariile pe raza carora domiciliaza. In astfel de situatii, soferii nu trebuie decit sa trimita ulterior dovada la Primaria care are amplasat radarul. Amplasarea sistemelor video de monitorizare prin radar a traficului pe principalele drumuri din tara a generat un adevarat scandal la nivel national dupa ce ziarul Romania Libera a publicat articolul "Primariile rutiere jumulesc soferii". Subiectul a fost preluat de toata presa nationala si a iscat o ampla dezbatere. In acest context, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va demara o serie de controale pentru a verifica legalitatea contractelor incheiate intre Politie, primarii si firmele furnizoare de radare fixe. (Raluca MANOLACHE, Dan CHIRIAC)

---