Ultima oră

Criza economica din anii "30, indigo pentru criza actuala

Iulia Crețu
23 mar 2009 1913 vizualizări
Cum i-a afectat marea recesiune pe putneni: efectele crahului economic din perioada interbelica par a fi asemanatoare cu cele actuale u criza de supraproductie de atunci i-a dus pe locuitorii judetului Putna la munca in Franta, la faliment, la proteste de strada, dar si la ¦ sinucideri de rusine pentru ca nu aveau cu ce plati datoriile u un studiu al cercetatoarei Ramona Miron de la Muzeul Vrancei dezvaluie situatia economico-sociala a plaiurilor vrincene din anii 1929-1930 u pe atunci, putnenii renuntau la sapunul de calitate si la becul electric u criza actuala restringe visul de vacante exotice si nu numai u cititi o analiza extrem de interesanta si actuala, facuta de cercetatorii de la Muzeul Vrancei

Criza economica mondiala ii face pe vrinceni sa duca mina la buzunar si sa se gindeasca cu stringere de inima la viitor. Adio vacante insorite in Grecia sau Spania, adio schimbat masina si, ceea ce e mai grav, curea strinsa si in privinta micilor placeri ale vietii. Pe plan economic, efectele crizei incep sa se resimta pe plaiurile Vrancei, in special in sectorul industriei usoare si al comertului. Multi dintre noi nu stim la ce sa ne asteptam de la recesiunea economica. Ne putem face o idee daca privim"¦ in trecut. In cartile de istorie figureaza date si statistici ale efectelor crizei economice din perioada interbelica asupra judetului Putna. Din lucrarea Ramonei Miron de la Muzeul Vrancei, "Criza economica din anii 1929-1930 in judetul Putna", aflam ca temerile de atunci sint la fel de actuale pentru situatia de acum. "Principalele forme de manifestare ale crizei economice au fost multiple: scaderea productiei si prabusirea preturilor, falimentul unor intreprinderi, cresterea ratei somajului, reducerea operatiunilor comerciale, conditiile grele de munca si de trai ale populatiei, care a recurs la greve si conflicte de munca. Repercusiunile crizei economice asupra economiei putnene s-au manifestat prin scaderea drastica a preturilor cerealelor, cresterea stocurilor in magazii, reducerea suprafetelor insamintate", scrie Ramona Miron in analiza crizei de supraproductie dintre cele doua razboaie mondiale. Agricultorii vrinceni, in incercarea disperata de a comercializa ceea ce produceau pe tarla, asaltau Prefectura sau Camera de Comert cu cereri prin care se solicita aprobarea vinzarii legumelor prin sate deoarece "stau cu zeci de vagoane de marfa nevinduta". Intr-o analiza a situatiei agricole din 1930, inaintata Ministerului Muncii, Prefectura Putna anunta ca "plugarii au avut mari deceptii de pe vinzarea produselor agricole". Atunci, ca si acum, taranii primeau mult prea putin pe ceea ce cultivau. Intr-un exemplu elocvent, Ramona Miron aminteste in studiul sau de scaderea vertiginoasa a preturilor la cereale in numai citeva luni in anii crizei. Daca in august 1930, 100 de kg de griu se vindeau cu 400 lei, in decembrie, aceeasi cantitate se cumpara cu 240 de lei. Intr-o incercare de ameliorare a situatiei, Camera de Agricultura a judetului Putna a fixat un pret maximal la cereale, pentru a acoperi costul de producere, si a distribuit cinci vagoane cu griu de buna calitate pentru insamintari.


Creditele pentru "buna gospodarie negustoreasca", pe minus



"Lipsa de numerar a determinat stagnarea tranzactiilor, iar cererile si ofertele au fost diminuate din cauza restringerii comertului, care in 1930 a dat un numar imens de falimente si concordate (pina la 1 noiembrie 1930 numarul acestora a ajuns la 70), iar numarul protestelor lunare varia intre 3.000 si 5.000", acesta este tabloul sumbru al realitatilor economice si sociale al plaiurilor vrincene in anii "â„¢30. Politicile de creditare ale bancilor functionau ca si in vremurile actuale de criza: cresterea dobinzilor, a darilor si impozitelor sau restringerea creditului. Toate acestea au dus la stagnarea productiei industriale. Herman Weissman, proprietar de fabrica de sapun si luminari, se plingea Prefecturii Putna ca imprumuturile de la banci, "care nu se mai acorda in masura ceruta de o buna gospodarie negustoreasca, au impiedecat o dezvoltare mai simtitoare a acestei productii, iar concurenta s-a simtit facuta prin introducerea in aceasta industrie a unei calitati inferioare de material prim". Un alt comerciant putnean propunea autoritatilor, pentru redresarea situatiei, "reducerea preturilor la articolele de mare consum, scaderea chiriilor, a impozitelor si distrugerea cartelurilor", dupa cum scrie Ramona Miron. Bunicii vrincenilor se plingeau in timpul marii crize si de cresterea impozitelor. "In 1927-1928 am platit aceleasi impozite cu multa usurinta, aveam un total de vinzare de 3-4 ori mai mare ca azi si marfurile se vindeau cu un cistig de 20%. In fiecare an inchidem bilantul cu pierderi care merg pina la 10% din capital", scrie Prefecturii Putna, la 22 martie, N. D. Radulescu, un comerciant din Focsani.


"La Papagal" al lui Ghioc, in deficit


Patronul unui magazin din tirgul Focsanilor, Nicolae Ghioc, care avea "La Papagal", se plingea Camerei de Comert ca scaderea preturilor la produsele agricole a cauzat lipsa de cistig a tuturor claselor sociale. Patronul cerea, la rindul lui, diminuarea darilor. "Lovitura de gratie pentru comertul putnean a venit in 1932, cind in Focsani au fost infiintate fabrici si sucursale pentru desfacerea numai a marfurilor apartinind particularilor care detineau numerar, considerindu-se ca «restul comerciantilor sint insolvabili si contaminati de molima concordatului preventiv si nu mai pot beneficia de credite»", se arata in actele vremii, citate in lucrarea Ramonei Miron.


Focsanenii renuntau la becul electric


Efectele crizei din anii "â„¢30 i-a lasat pe putneni nu doar cu camarile sau portofelele goale din pricina darilor usturatoare. Cei mai necajiti renuntasera si la abonamentul la curent electric. "Consumatorul, redus la situatii modice de cistig, se vede silit a utiliza mijloacele cele mai simple si mai putin costisitoare pentru rezolvarea problemelor de iluminat. In Focsani, din cauza scumpirii curentului, se observa o scadere cu 30% a abonatilor", se plingeau producatorii de curent electric Ministerului Industriei si Comertului, la 20 iulie 1933. Criza locala i-a determinat pe 352 de someri putneni sa solicite Prefecturii acordul pentru a pleca la munca in Franta in diferite domenii, pentru a nu muri de foame. Greutatile populatiei de a plati la timp impozitele au determinat un cerc vicios in administratie. Fara a crea un scenariu pentru ce va urma in Romania acestor ani, actele vremurilor interbelice consemneaza ca "din partea mai multor administratii judetene se aduc informatii cum ca incasarile veniturilor judetene se fac cu mari intirzieri si cu sume neinsemnate, din cauza ca organele fiscului nu depun toata staruinta la incasarea lor". "Ca urmare, functionarii judetelor nu-si pot primi salariile, spitalele si celelalte institutii ce depind de judet sufera, iar lucrarile la drumuri au incetat", informa Prefectura, in 1931, Ministerul de Interne. Nu au lipsit nici manifestarile de strada. De la Bucuresti se trimiteau circulare in tara pentru ca invalizii de razboi sa nu mai vina la manifestatii, situatia lor urmind a se rezolva de la Prefecturile din judete. "Pentru ca nu-si mai primisera pensile, «pensionarii au devenit agresivi fata de organele Ministerului de Finante si in unele locuri s-au dedat la manifestatii, spargind geamurile Administratiei Financiare»", spun marturiile vremurilor.


Criza si faliment


In 1930, in judetul Putna, figurau ca prosperi oameni de afaceri 624 de meseriasi patroni si mici industriasi. Un an mai tirziu, 45 dintre acestia si-au declarat falimentul, iar alti 19 comercianti si-au radiat firmele. Ca si acum, cind premierul Emil Boc a interzis cumulul pensie-salariu, in anii crizei interbelice, autoritatile aplicau "curba de sacrificiu" pentru fiecare venit in parte. Astfel, in conformitate cu Ordinul Circular nr. 4903 din 30 ianuarie 1931, emis de Ministerul de Interne pentru autoritatile judetene, s-a stabilit ca: salariatilor publici care detineau doua functii, li se aplica curba de sacrificiu la fiecare salariu in parte; diurna bugetara primita de personalul administrativ se adauga la salariu, dupa care i se aplica reducerea respectiva; pensionarii angajati in continuitatea serviciului intrau in categoria celor carora li se aplica curba de sacrificiu", mai aminteste Ramona Miron in lucrarea sa, studiu mai mult decit actual. Cu alte cuvinte, pentru a vedea viitorul e de ajuns sa rasfoim trecutul. Si, poate, actualii guvernanti iau aminte la efectele recesiunii din anii "â„¢30 pentru a le evita pe cele ale crizei actuale. (Iulia CRETU)


Criza le-a luat banii, afacerile, dar si"¦ viata


  • un negustor orginar din Focsani s-a sinucis in 1933 din cauza datoriilor catre creditori u in scrisoarea de adio, acesta cere firmei de inmormintari un loc de veci mai bun


  • Criza anilor "â„¢30 pastreaza in documente si extreme ale situatiei. Este cazul unui comerciant din Focsani, mutat la Ploiesti, care, din cauza imprumuturilor pe care nu le putea returna, si-a pus capat zilelor. Presa acelor vremuri consemneaza un caz socant: "Rapus de mizerie si urmarit de creditori, un batrin comerciant din Ploiesti si-a pus capat zilelor. Anghel Goldstein a lasat in urma sa trei scrisori. Una, adresata primului procurer, in care isi explica fapta, rugind sa nu i se faca autopsia. A doua, adresata societatii Sacre de inmormintari, in care isi cere scuze pentru deranjul ce il produce, rugindu-i sa-l inmorminteze la un loc mai bun. A treia, adresata proprietaresei, nu a fost inca deschisa, destinatara nefiind in localitate. Anghel Goldstein venise in Ploiesti din Focsani la citiva ani dupa razboi si a deschis un mare magazin in plin centrul orasului. Din cauza crizei care bintuie cu atita furie, Goldstein a cazut in faliment. El nu s-a dat usor invins, ci timp de aproape trei ani a luptat cu necazurile, incercind sa se refaca. A fost insa imposibil. în ultimul timp, nefericitul batrin a intrat ca vinzator la un magazin de manufactura, unde era multumit ca-si putea cistiga existenta. Un creditor din Bucuresti insa, auzind ca are o leafa, i-a facut poprire pe ea, iar patronii magazinului la care functiona, ferindu-se de neplaceri, l-au concediat din serviciu. Ajuns pe drumuri, a pierdut orice speranta si a recurs la funestul gest al sinuciderii", este povestea lui Anghel Goldstein, reamintita in vremurile noastre de cotidianul Evenimentul Zilei.


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 5

    Adaugă comentariu
    , acum 737020 zile, 4 ore, 5 minute, 24 secunde
    Si noua ne spun acum ca criza dureaza pana la toamna , in 1930 vad ca a durat mai mult de trei ani . Asta-i doar inceputul , tineti-va bine !!!
    , acum 737020 zile, 4 ore, 5 minute, 24 secunde
    "Camera de Agricultura a judetului Putna a fixat ....." sau "Camera de Comert a ... ". parca suna a organizare si implicare in treburile econommice. Oare acum nu suna a ...gol ?
    , acum 737020 zile, 4 ore, 5 minute, 24 secunde
    M-as bucura sa cred ca in 3-4 ani ne vom reveni !!!!? Ne vine sa credem sau nu ,dar bine a fost pana acum!! Atata timp cat statul nu mai are nimic va fi foarte greu.
    , acum 737020 zile, 4 ore, 5 minute, 24 secunde
    bine-ai revenit Iulia, bun articolul ;)
    , acum 737020 zile, 4 ore, 5 minute, 24 secunde
    Poate ziaristii ar trebui sa-si faca singuri documentarile, ca de aia se chema arhivele "publice". Asa, articolul este doar rezumatul lucrarii unei cercetatoare, si doar aceasta din urma merita citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.