Bracinarul de stat, la ultima gaura
Teama de efectele crizei economice i-a facut pe sefii de institutii mai precauti atunci cind vine vorba de cheltuielile din ograda proprie. Masurile de reducere drastica a investitiilor merg mina in mina cu stoparea angajarilor "la stat", de pe urma carora se vor diminua cheltuielile din sectorul public cu 1,85 miliarde de lei, conform previziunilor guvernamentale. Daca la Parlament au inceput sa se stinga luminile ca pe vremea lui Ceausescu si proiectele de hotarire nu se mai distribuie decit pe CD, pentru a se face economie la hirtie, la Focsani, institutiile iau masuri de economisire la unison. In vederea respectarii prevederilor OUG 223/2008 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor bugetare, institutiile au decis, printre altele, reducerea consumului de energie electrica si termica, a numarului de minute la telefonia mobila, la tonere si chiar au renuntat la transmiterea de date pe fax, preferind e-mailul pentru corespondenta.
La nivelul Primariei Focsani, reducerile incep sa se resimta mai ales in rindul functionarilor, care au restrictie la telefoane si care vor fi monitorizati daca sting lumina la birou. "S-au facut recomandari la nivelul fiecarui departament pentru a fi reduse cheltuielile privind telefonul, papetaria, electricitatea etc., insa domeniile in care se fac economii se vor reflecta in bugetul local pentru 2009, care urmeaza sa fie aprobat", ne-a precizat inspectorul Mirela Andrei, de la Biroul de Presa. Din luna februarie, si Institutia Prefectului a inceput sa faca economii, primele "sacrificate" fiind telefoanele de serviciu ale angajatilor. Doar sefii directiilor si-au pastrat privilegiul de a avea telefon de serviciu, din cele 20 de abonamente existente anterior. De asemenea, s-au restrictionat si telefoanele fixe din institutie. O alta masura luata de prefectul Raluca Dan este "taierea" din bugetul de publicitate, toate anunturile urmind sa fie publicate doar pe site-ul Prefecturii. "Eu fiind ordonator tertiar de credite, nu am investitii in derulare. In afara de utilitati si birotica obligatorie, ca sa-mi duc la indeplinire si frumos activitatea, nu prea avem de unde sa taiem din cheltuieli. Oricum, parcul auto al institutiei a fost pus la dispozitia tuturor angajatilor, nu mai exista sofer al prefectului sau subprefectului, toti merg in teritoriu cu angajatii in caz de necesitate. S-au redus cheltuielile si la telefoane. In plus, nu o sa mai avem cheltuieli publicitare. Toate anunturile vor fi publicate pe pagina de internet", a declarat prefectul. De asemenea, Raluca Dan a cerut de curind situatia facturilor si la telefoanele din institutiile deconcentrate. La Consiliul Judetean, eventualele economii ar trebui sa faca obiectul unei rectificari de buget, care sa fie supusa dezbaterii si votului consilierilor judeteni, ceea ce nu s-a intimplat deocamdata in acest an. Proiectul de buget judetean pe anul 2009 ar urma sa fie aprobat in termen de 30 zile de la aprobarea celui national, care a avut loc pe 3 martie. "Nu am vazut nici un proiect de buget. In momentul in care il vom avea, vom putea sa aducem si noi amendamente, pentru a se face economii", a spus consilierul judetean PNL Eduard Lambrino, referindu-se la apetenta baronului pentru excese.
Finantistii fac economie la apa si caldura
La nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice au fost analizate consumurile medii lunare pentru rechizitele de birou, dar si cheltuielile privind posta, telecomunicatiile, radio, internet, pentru a identifica posibilitatile reale de reducere stricta a acestora. Transmiterea datelor prin fax a fost inlocuita, in majoritatea cazurilor, cu cea electronica. De asemenea, s-a decis reducerea consumului de gaze pentru incalzirea termica prin oprirea centralei termice in zilele cu temperaturi mai ridicate. Finantistii au decis reducerea convorbirilor telefonice, precum si monitorizarea consumului de carburanti. A fost dispusa limitarea decontarii cheltuielilor cu deplasarile in interes de serviciu cu autoturismul personal la cazurile in care nu se poate apela la autobuze. "Am recomandat evitarea multiplicarii nejustificate a documentelor si implicit reducerea consumului de hirtie, prin diseminarea informatiilor catre unitatile subordonate pe suport electronic. De asemenea, s-a dispus reanalizarea contractelor de service a calculatoarelor, imprimantelor si marirea periodicitatii asigurarii service-lui de specialitate la 3 luni, acolo unde este posibil", a precizat directorul DGFP Vrancea, Eugen Ciorici. Analizarea consumului de apa si efectuarea reviziei instalatiei la grupurile sanitare, in perioada imediat urmatoare, in vederea eliminarii eventualelor pierderi, este o alta masura de austeritate luata de finantisti. Totodata, institutia a decis si reducerea numarului de abonamente la publicatiile economice. La Tribunal, economiile la electricitate, papetarie si birotica se fac de citiva ani. Oficialii instantei ne-au declarat ca se fac eforturi de reducerea cheltuielilor, insa nu prea mai au de unde, banii fiind deja dramuiti. Recent a fost schimbat abonamentul la telefonia mobila, pentru unul mai avantajos. Si la Directia Judeteana de Statistica s-a pus in aplicare un program anticriza. Hirtia se foloseste pe ambele parti, cele doua telefoane mobile se utilizeaza cumpatat, iar masina institutiei doar in situatii urgente. Economii se fac si la curent. La Filiala Electrica, prin programul de reducere al costurilor s-a "taiat" din cheltuielile pentru deplasari, energie electrica, apa, gaze, in aceasta perioada stringindu-se cureaua mai mult ca oricind. "Ajungi la concluzia ca nu mai ai de unde sa faci economii", a punctat directorul Electrica Serv Focsani, Octavian Anghel.
CUP-ul lui Vasilescu, econom dinaintea erei crizei
Desi unele institutii au gustat din amareala regulilor de protectie impotriva crizei economice abia din acest an, la CUP SA Focsani economiile se fac in fiecare an. Directorul Gheorghe Vasilescu ne-a vorbit de un consum rational al consumabilelor si de optimizarea interventiilor astfel incit sa presupuna costuri reduse. "Economia este in firea lucrurilor in ceea ce priveste societatea noastra. Evident ca si noi consumam foarte rational. Economiile se fac si la modul de interventie, la reparatii. De exemplu, noi foloseam hirtia de Xerox demult pe ambele parti. Si la telefoane am cautat contracte cu facilitati, avem restrictii la cheltuieli", ne-a declarat seful regiei de apa-canal. De altfel, CUP-ul lui Vasilescu este una din putinele societati care recicleaza deseurile rezultate la serviciu. "Este normal sa reciclam hirtie cind noi impunem in oras campania de colectare selectiva a deseurilor", a completat Vasilescu.
"Se taie in carne vie" la mediu, sport si educatie
Directorul de la Mediu, Paul Giurca, a declarat ca este inca in asteptarea bugetului, dar ca reducerea cheltuielilor a inceput de ceva timp. Si comisarul sef al Garzii de Mediu, Petrica Nitu, spune ca singura economie pe care o face institutia tine de agentul termic, la sediu urmind sa fie montata o centrala pe gaz si ca modificarile ulterioare, in ceea ce priveste cheltuielile, se vor face dupa stabilirea noii organigrame. Nici sportivii nu stau mai bine cu banii, desi conducerea Directiei Judetene pentru Tineret si Sport (DJTS) spera sa nu se umble la plafonul deja stabilit. "Vom incerca pentru acest an sa realizam o crestere a veniturilor proprii, iar asta poate fi, daca vreti, o masura de reducere a cheltuielilor in vreme de criza financiara", ne-a spus profesorul Petre Plopeanu. Criza i-a atins si pe angajatii Inspectoratului Scolar. "Economiile sint totale. Nu mai mergem cu masina, intrucit cota de benzina este la jumatate, facturile de telefon la fel, se negociaza chiar pentru abonamente la o treime din valoarea celor initiale", a declarat inspectorul scolar general adjunct, Emil Onea, care a adaugat ca inspectorii nu au mai primit nici prime de sarbatori. Din spusele oficialului ISJ, se consuma bani doar pentru strictul necesar si in cazurile in care se defecteaza aparatura.
4 minute la telefonul CAS
Si sistemul sanitar este atins de criza, salariatii de la Directia de Sanatate Publica si de la Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Pantelimon" fiind cei mai afectati. Angajatii care stau peste program sau fac garzi nu vor mai fi rasplatiti cu bani. Iuliana Mircea, directorul adjunct financiar-contabil de la DSP, spune ca nu se mai platesc orele suplimentare si garzile, iar salariile de merit nu au fost acordate in ianuarie si februarie. De asemenea, angajatii trebuie sa faca economii si la combustibil, consumabile si sa spuna "alo" mai rar. La Spital, cadrele medicale din anumite sectii cu risc s-au ales deja cu sporurile diminuate. Astfel, garzile efectuate de medici vor fi rasplatite cu 50% din tariful orar al salariului de baza si nu cu 100%, ca in trecut, iar cele efectuate dupa terminarea programului de lucru vor fi recompensate cu un spor de 25% si nu de 50%. Functionarii de la Casa de Asigurari de Sanatate trebuie sa aiba in vedere cind si cum folosesc hirtia de xerox si sa se limiteze la convorbiri telefonice de 4 minute.
CJP, ITM si AJOFM sint cu ochii pe cheltuieli
Casa de Pensii s-a ingrijit din timp de reducerea cheltuielilor, astfel ca in prezent, mai toate consumabilele au scazut drastic. "La noi s-au facut reduceri la cheltuieli de 18% cu materialele si serviciile. Apelul la telefonul fix s-a redus la trei minute si la telefonul mobil s-au redus costurile pina la 520 lei/luna pentru cele trei abonamente impreuna. S-au redus cheltuielile la carburant, 150 de l/luna pe fiecare mijloc de transport, de la 250 l/luna. De asemenea, s-au facut economii la furnituri de birou si nu s-au mai facut achizitii de obiecte de inventar care se faceau anual", a declarat Monica Moldovan, purtatorul de cuvint al institutiei. De asemenea, Inspectoratul Teritorial de Munca incearca din rasputeri sa minimizeze cheltuielile. "Reducem pe toata linia. Cheltuielile trebuie sa scada cu 15%, dupa cum spune legea si noi ne incadram", a declarat inspectorul sef Victoria Diaconu. Desi nu ne-a fost precizat modul in care se fac reducerile de cheltuieli si la ce nivel, nici la AJOFM situatia nu este mai roz. "Agentia a luat masurile necesare pentru minimizarea cheltuielilor, fara a afecta functionalitatea institutiei la standardele de calitate reglementate", a comunicat purtatorul de cuvint Daniela Brihoianu. Daca economiile la resursele fizice nu sint suficiente pentru reducerea costurilor, se previzioneaza si disponibilizari de personal, care au inceput deja la nivelul mai multor societati vrincene.
Grupaj coordonat de Doina GANEA si Mihaela BESLEAGA
Politistii pe jos, hotii cu masina
Criza financiara a afectat si Politia vrinceana. Comisarul sef Sandel Doaga a recunoscut ca operatiunile desfasurate cu ocazia jafului de la Metale International au dus la consumarea cotei de benzina pe aproape o luna de zile. "Cota este asigurata in functie de situatia operativa. Acolo unde comuna este mai mica, iar numarul de solicitari pe 112 este mai mic, e normal sa existe doar un plin de benzina pe luna. Dar, acolo unde comuna este mai intinsa sau exista mai multe reclamatii pe 112, cota se suplimenteaza si ajunge la 2-3 sau chiar patru plinuri pe luna, daca e nevoie. La fel se intimpla si la Focsani. Sefii sint cei care asigura suplimentarea cotei in astfel de cazuri. Este normal sa ne gospodarim si noi, la fel ca si la masina personala", a spus comisarul Vasile Marin, seful Serviciului de Ordine Publica. Politistii incearca sa faca economii, cuplindu-se in anumite misiuni. "Exista intr-adevar situatii in care ne cuplam mai multi politisti si mergem cu o singura masina, intr-o anumita zona, fiecare lucrind pe linia sa de munca", a precizat comisarul sef Mariana Apostol, purtatorul de cuvint al IJP. (D. C.)
Credeti ca economiile anuntate de institutiile publice vrancene sint aplicate de fiecare cetatean in gospodaria proprie, in contextul recesiunii economice?
Cele mai interesante opinii asumate de cititorii nostri vor fi publicate in pagina de Jurnalism Cetatenesc.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
