Ultima oră

Apa noastra cea de toate zilele, vecina cu otrava

Mihaela Beșleagă
5 mar 2009 2966 vizualizări
Doar in 17 comune vrincene oamenii beau apa fara sa-si puna in pericol sanatatea u programul guvernamental de alimentari cu apa la sate demarat în 1997 prin firma israeliana Solel Boneh s-a dovedit a fi un esec pentru ca cismelele au ajuns bibelouri de strada u pina in 2011 alimentarea cu apa prin sisteme centralizate este obligatorie, insa pare putin probabil sa se realizeze u Serviciul Public Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa atrage atentia ca apele de suprafata din judet sint incarcate de nitrati si amoniu, in timp ce resursele de buna calitate nu au debit foarte mare u bresa intre oras si sat ramine majora u cu robinetul in curte, multi sateni prefera sa bea apa din fintina de la drum sau isi amenajeaza toaletele in apropierea surselor de apa u 100 de galeti cu apa potabila costa 2 lei, dar cu toate acestea multi nu platesc

Civilizatia patrunde in ritmul melcului si in satele nostre, unul dintre principalii indicatori ai acesteia fiind, poate greu de crezut pentru secolul al XXI-lea, existenta apei potabile. Din 70 de comune vrincene doar in 17 oamenii beau apa fara sa-si puna in pericol sanatatea, intrucit sint racordati la un sistem de alimentare bine pus la punct. Aceasta in conditiile in care pina in anul 2011 alimentarea cu apa la sate este obligatorie, iar pina in 2018 ar trebui introduse sisteme de canalizare in toate ungherele tarii. Conform unui recent raport privind monitorizarea calitatii apei distribuita populatiei, dat publicitatii de Directia de Sanatate Publica (DSP), instalatiile care apartin Serviciul Public Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa (SPESRAA) din 17 localitati au indeplinit cu brio conditiile de calitate, fiind conforme 100%. In analiza nu au intrat insa alte doua sisteme, preluate in administrare in decembrie 2008 de SPESRAA, respectiv Gologanu si Urechesti. Situatia nu este la fel de roz in restul localitatilor. La toate aceste sisteme s-au gasit nereguli, doar citeva exemple elocvente in acest sens arata ca 100% din probe s-au dovedit a fi neconforme pentru indicatorul "clor rezidual liber" la Brosteni, Cimpuri, Birsesti iar la Cotesti si in ceea ce priveste cantitatea de nitriti si nitrati. Cit priveste fintinile publice, rezultatele analizelor releva adevarate "bombe cu ceas" pentru sanatatea localnicilor, din cauza cantitatilor mari de nitrati, clor si bacterii fecale.


"Chiar daca vii cu apa potabila la poarta, tot din fintina veche bea"


Principala problema ramine mentalitatea oamenilor de la sat, care, cu robinetul in curte, prefera sa bea apa din fintina de la drum. "Exista o mare diferenta intre rural si urban. In primul rind, datorita gradului de civilizatie, consumul este mai mare in mediul urban. In al doilea rind, e mentalitatea rurala, majoritatea oamenilor sint in virsta si chiar daca ii vii cu apa potabila la poarta, tot din fintina sau ciusmeaua veche bea. Spun «da"â„¢ bunicul nu a baut apa din fintina? Nu i-a facut rau». Apoi este vorba despre infrastructura, la sat fiind drum neasfaltat, pietruit, si conditiile sint de asa natura incit instalatiile se deterioreaza mai repede", este de parere ing. Dumitru Nagit, directorul Serviciului Public Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa (SPESRAA) Vrancea, aflat in subordinea Consiliului Judetean. Nagit a atras atentia asupra calitatii indoielnice a apei din fintinile publice si a constatat si modul iresponsabil in care oamenii aleg sa isi construiasca grupurile sanitare, situate de multe ori in apropierea surselor de apa sau in amontele acestora. Inspectorii sanitari recomanda ca fintina sau ciusmeaua sa se afle la o distanta de cel putin 25 metri de toaleta, de gropile de gunoi, de sistemele de canalizare, de grajduri si de alte surse de poluare.


Apa si canalizare la sate pina in 2018


Conform Legii 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apa si de canalizare, furnizarea apei poate fi facuta de operatori licentiati care detin dotare tehnica, umana si materiala. Cei care respecta in totalitate legea la nivelul judetului sint SPESRAA si CUP RA. Operatorii pot administra reteaua publica de alimentare cu apa fie cu aparat propriu (gestiune directa), fie pot incredinta administrarea unui alt operator (gestiune delegata). In Vrancea, pentru sistemele de alimentare cu apa exista doi proprietari: Consiliul Judetean pentru 17 localitati, iar restul, pina la 75, sint proprietatea consiliilor locale. Serviciul Public Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa are in administrare cele 17 sisteme de alimentare cu apa, in localitatile: Bolotesti, Nanesti (Calieni), Cindesti, Cirligele, Ciorasti, Cimpuri, Dumbraveni, Golesti, Gura Calitei, Jaristea, Maicanesti, Gugesti (Oreavu), Ruginesti, Straoane, Suraia, Tataranu si Vulturu. La acestea se adauga preluarea recenta in administrare a sistemelor de la Gologanu si Urechesti. "Primarii au inceput, incet, incet, sa vina catre noi. Lucram deja la preluarea sistemului Dalhauti si am demarat procedurile legale si pentru Nanesti", a declarat directorul Dumitru Nagit. Acesta a expus faptul ca o comuna nu poate sustine un sistem de apa exclusiv din fonduri proprii, intrucit cheltuielile implicate sint mari. Conform memorandumului de aderare la UE, pina in 2011 Romania trebuie sa aiba sisteme de alimentare cu apa potabila in toate localitatile, iar pina in 2018 sisteme de canalizare. Pina in prezent, sistemele de apa din Vrancea au fost realizate prin fonduri guvernamentale (HG 687/1997, prin care au fost puse la punct cele 17 sisteme, HG 577/1997), Sapard (sistemele de la Urechesti si Gologanu), iar in prezent se mizeaza mult pe fondurile europene pentru punerea pe picioare a unor noi sisteme, care sa le inlocuiasca pe cele care dateaza de dinainte de 1989, uzate fizic si moral.


100 de galeti cu apa la 2 lei


Cu o capacitate proiectata de a asigura 4 milioane de mc de apa pe an, Serviciul lucreaza acum mult sub posibilitati in mediul rural, printre altele si din cauza variatiilor mari de consum de la vara la iarna. Anul trecut, in toate cele 19 localitati consumul total a fost de 620.000 mc de apa. Daca in iarna se consuma putin (24.000 mc in ianuarie 2008, 33.000 mc in ianuarie 2009), vara se schimba situatia, satenii consumind chiar de 5 ori mai mult (114.000 mc in august 2008). Pretul unui metru cub de apa (1.000 litri) este de 2 lei, mai exact, la un calcul simplu, atit costa 100 de galeti cu apa. Restante nu sint, pentru ca sistemul este realizat in asa mod incit, la intirzierea platei se inchide robinetul individual. Un bransament costa intre 300 si 350 de lei. La 1 ianuarie 2009, SPESRAA deservea o populatie arondata de 62.000 locuitori, 25.200 gospodarii si avea 11.750 de abonati. Lungimea retelelor de aductiune este de 53,4 km, lungimea retelei de distributie 376,5 km. Exista doar 5 statii de tratare: la Vulturu si Cirligele pentru fier-mangan si la Tataranu, Ciorasti si Gura Calitei pentru amoniu, plus alte 22 de statii de clorare si 33 de pompare. Serviciul, infiintat in 2004, are ca obiect de activitate exploatarea, intretinerea, modernizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare, executarea lucrarilor de constructii-montaj si instalatii, prestari servicii si inchirieri utilaje.


"Se induce ideea falsa ca avem riuri si e multa apa de baut"


Credeati ca apa este o resursa naturala gratuita, pusa la dispozitie de Mama Natura? Se pare ca nu este asa. Apa, la fel ca si celelalte resurse naturale, apartine statului si trebuie platita. Astfel, pina si operatorii de alimentare cu apa trebuie sa achite, la rindul lor, catre stat, contravaloarea apei pompate din adincuri. SPESRAA scoate din buzunarul institutiei, de pilda, catre statul roman, 52 lei pentru 1000 mc, respectiv 0,5 lei/mc de apa. Inginerul Dumitru Nagit atrage atentia si asupra unui alt aspect: insuficienta apelor de adincime, de buna calitatate, in Vrancea. "Se induce ideea falsa ca exista multa apa de baut, doar avem atitea riuri. Nimic mai fals. Pentru a indeplini conditiile de a avea surse suficiente de apa potabila trebuie sa existe un debit suficient si calitate. Dar apele de suprafata nu au debit si sint incarcate de nitrati si amoniu", a punctat directorul directorul. Dumitru Nagit a adaugat ca a sesizat o usoara crestere a consumului de apa si in mediul rural in ultimele luni, ceea ce poate fi un semn bun pentru extinderea a ceea ce numim, generic, civilizatie. (Mihaela BESLEAGA)


"Bibelouri de strada"


Programul guvernamental de alimentari cu apa la sate demarat prin firma israeliana Solel Boneh s-a dovedit a fi un esec pentru ca cismelele inaugurate in perioada guvernarii PSD au ajuns "bibelouri de strada". Valoarea celor 17 sisteme este de aproximativ 600 miliarde lei. Cismelele stradale au fost inchise in urma cu circa doi ani, dar ar putea fi redeschise daca se primesc solicitari din partea consiliilor locale, spune directorul Serviciului Public Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa. Renumitele cismele albastre, realizate in 2002 de firma israeliana Solel Boneh in urma cistigarii unei finantari guvernamentale, au fost inchise din 2007, dupa ce au fost functionale doar vreo trei ani, in perioada 2004-2007. Robinetul a fost oprit din cauza faptului ca administratiile locale au uitat sa-si plateasca apa consumata, astfel incit, in prezent, cismelele albastre, circa 40 in fiecare din cele 17 localitati integrate in SPESRAA, sint doar "bibelouri de strada". "A existat ideea ca apa este gratis, iar plata se face aleatoriu. Consiliile locale nu au mai platit, pentru ca au spus ca nu au bani, asa ca le-am oprit peste tot. Daca acum ar veni un grup de oameni sau de la consiliul local si vor sa le redeschidem, le deschidem. Pentru noi este avantajos, pentru ca ne vin venituri", a declarat Dumitru Nagit. Investitia a fost una importanta. La Suraia, de pilda, 38 km de retea a costat 4 milioane de lei, la Oreavu pentru 4 km s-au achitat 830 mii lei, iar la Cirligele 29 km de retea, cu statia de tratare si doua repompari, investitia a ajuns la 3,3 milioane lei. (M. BESLEAGA)


Mai multi abonati, dar si mai multe pierderi


Serviciul Public "Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa" (SPESRAA) avea la sfirsitul anului trecut 11.741 de abonati, in crestere fata de 2007 cu 3.291, cei mai multi locuitori care si-au facut bransamente fiind din Gologanu (572). Consiliile locale Bolotesti si Tataranu au restante la plata facturilor mai vechi de 12 luni, respectiv 2.723 lei si 2.861 lei. In comparatie cu 2007, anul trecut Serviciul a iesit in pierdere, cheltuielile (2.671.217 lei) fiind mai mari decit veniturile (2.499.540 lei). Explicatiile tin de pretul apei potabile, care a ramas neschimbat inca din 2006 la 1,68 lei/mc, in timp ce costurile cu materialele si salariile au crescut, iar subventiile acordate institutiei s-au redus. SPESRAA are in administrare 19 sisteme de alimentare cu apa, din care 17 apartin CJ. "Comparativ cu anul 2007 se constata, in anul 2008, diminuarea gradului de utilizare la sistemele de alimentare cu apa din localitatile Gura Calitei cu 6,15%, Cimpuri cu 1,85%, Calieni cu 1,48% si Oreavu cu 3,77%, cu consecinte negative asupra costului apei potabile", se arata in raportul prezentat consilierilor judeteni de SPESRAA, la ultima sedinta. Printre cauzele gradului mic de utilizare a sistemelor se numara sistarea furnizarii apei prin cismele stradale si folosirea apei din fintini si puturi. In restul localitatilor s-a observat, totusi, o crestere usoara a consumului. La finele anului se mai afla in perioada de garantie de 2 ani de la punerea in functiune un singur sistem de alimentare cu apa, la Gura Calitei. "Expirarea perioadelor de garantie va genera cheltuieli suplimentare de intretinere a acestora si implicatii asupra cresterii costului apei", atrage atentia directorul Dumitru Nagit. Serviciul are 66 de angajati. (Mihaela BESLEAGA)


5 reguli pentru fintini cu apa limpede



1. Fintina trebuie sa se afle la o distanta de cel putin 25 de metri de toaleta, de gropile de gunoi, de sistemele de canalizare, de grajduri si de alte surse de poluare.

2. Pentru a proteja fintina de poluarile de la suprafata solului, se construiesc santuri de scurgere de la fintina in directia opusa; pentru a proteja fintina de caderea diferitelor obiecte se construiesc capace si acoperisuri.

3. Metoda scoaterii apei din fintina are o mare importanta. Apa din fintina se murdareste, in cazul in care fiecare persoana ia apa cu caldarea sa. De aceea, se recomanda folosirea unei galeti comune sau a pompelor manuale.

4. Nu trebuie sa se spele rufele in apropierea fintinii. Este necesar sa se respecte distanta de cel putin 10 metri. Apa menajera uzata trebuie sa fie varsata in santuri sau in sistemele de canalizare.

5. Cel putin o data pe an este necesar a controla, curata si dezinfecta fintina cu solutii ce contin clor (100-150 gr clor activ la un mc de apa din fintina). în masura necesitatii, fintina trebuie reparata periodic.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 11

Adaugă comentariu
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
O veste extrem de proasta pentru vranceni a fost anuntata aseara de premierul Boc. Descentralizarea va fi efectiva in 2 luni , timp in care vor fi adoptate toate actele normative necesare. In acest citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
Aveti comentarii pertinente si se simte ca sunt fundamentate pe o baza de cunostiinte si informatii care nu sunt la indemana oricarui vrancean. Totusi de ce nu vedeti ca in Vrancea nu a fost vreun citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
De ce mi s-a cenzurat ,draga redactie? Nu am scris in zona cenzurata decat:"politicianul capabil sa conduca judetul si sa fie popularizat..."!!!
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
Intr-adevar la alegerile din 2008 Oprisan nu a avut contracandidat. Totusi un om rational ar fi putut sa nu voteze pe nimeni la presedinte CJ daca nu i-a insuflat nimeni incredere dar ar fi putut sa citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
Pentru corectitudine as adauga totusi ca macar Sapunaru a vrut sa castige pe cand celalalt nu prea inteleg nici acum ce a vrut.
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
Sa inteleg ca vrei sa te inscrii in PNL. Ca din comentarii vad ca nu prea mai ai incredere in partidul caruia i-ai facut propaganda.
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
"Potofel.portofel" dar....mergem cu el ! Decat cu un maimutoi umanizat in mascarici mai bine cu ce ne-a pricopsit DOMNUL! Macar sutul a facut multe in Vrancea furand cam 10%.Daca era Ninisor procentul citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
OMU are dreptate - faceti bine si modificati programul de cenzurare a expresiilor licentioase, astfel incat acestea sa fie cenzurate numai atunci cand sunt delimitate de separatori de cuvinte cum sunt citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
din anul 2000 a promis Oprisan ca la valea sarii va curge apa si cea facut a cumparat cu bani oamenilor furtune , tot oameni le-au bagat in pamant 1,2m restul furtunelor stau abandonate pe citeste integral
, acum 737019 zile, 17 ore, 24 minute, 30 secunde
de impact mai e fotografia d-lui Vatra cu batranica "la adapat", insa stie autoarea Besleaga Mihaela daca mai exista aceste ciusmele la Gugesti - sat oreavu asa cum apar in foto? Sigur nu stie, ca citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.