Costica Besa, ciobanul colectionar de la Birsesti
Costica Besa a infiintat la Birsesti pe efortul si cheltuiala lui un muzeu al satului vrincean intitulat "Radacina Vrancei". Omul a adunat de-a lungul timpului sute de obiecte de artizanat vechi de zeci si sute de ani. în muzeul batrinului se gaseste aproape orice. De la sabii de pe vremea lui Stefan cel Mare, la celebra plosca de nunta, instrumente muzicale, obiecte casnice, razboi de tesut, sitar, putine, dar si costume populare vrincenesti. Obiectele adunate cu truda si migala, pe ici pe acolo reconditionarte asa cum s-a priceput, provin atit de la oamenii din comuna, cit si de la cei din comunele invecinate. Costica Besa este mindru ca stie sa cinte la peste zece instrumente muzicale. Taragotul, cobza, cimpoiul, fluierul, trompeta sau ocarina nu mai prezinta nici un mister pentru el. Omul povesteste ca ii place foarte mult sa interpreteze cintece traditionale, invatate din batrini. Ne face chiar si o demonstratie cintind la trei dintre instrumentele sale preferate, taragotul din lemn de par, ocarina si cimpoi. Din cauza neatentiei, lucrind de zor la miniatura unei case taranesti expusa la muzeul sau in aer liber, Costica Besa si-a retezat, in urma cu trei luni, doua degete la circular. Multumita insa unui bun medic chirurg din Focsani, rapsodul popular si-a recapatat cele doua degete pentru a cinta in continuare la instrumentele preferate.
Muzeu particular
Muzeul lui Costica Besa adaposteste pina la aceasta data o vasta colectie reprezentativa pentru cultura traditionala din zona Birsesti. Batrinul vrea sa salveze astfel marturiile de civilizatie si cultura populara. Obiectul etnografic, este, de cele mai multe ori, un obiect perisabil, supus alterarii, trecerii timpului, fiind de natura organica. Mai putin expuse degradarii sint obiectele din piatra si ceramica, acestea rezistind mai bine in timp. Astfel ca, unul dintre scopurile muzeului a fost acela de a conserva marturiile perisabile ale unei lumi apuse, dupa cum a spus Costica Besa. Colectia sa contine multe obiecte etnografice si este foarte eterogena. în momentul de fata, muzeul detine aproape 1.000 de obiecte de valoare, structurate pe domeniile majore ale artei populare moldovenesti, de la ocupatii traditionale, mestesuguri, pina la obiceuri si portul traditional din Tara Vrancei.
Obiectele etnografice asteapta sa fie fisate
Colectionarul din Birsesti este nemultumit de faptul ca mai multe obiecte traditionale adunate de el de-a lungul vietii sint expuse acum in aer liber. Asta deoarece autoritatile nu au mai gasit din 2004 si pina acum un loc unde sa le expuna. Obstea si Primaria Birsesti au fost de acord sa i se dea un spatiu pentru organizarea muzeului, in cladirea fostului Camin Cultural. Dupa ce a fost reconditionata pe cheltuiala comunitatii, cladirea a fost retrocedata fostului proprietar si obiectele de artizanat au luat iar calea pribegiei. O parte au fost transportate in locuinta lui Costica Besa, iar alta se se afla intr-o baraca improvizata. Muzeul in aer liber este situat la iesirea din comuna spre statiunea Lepsa. Nea Costica este nemultumit de faptul ca nu are un loc unde sa construiasca un muzeu, desi localnicii sint atrasi de colectia sa. "Majoritatea pieselor au fost scoase afara, in strada. Am luat citeva la mine acasa. Este vorba de piesele mai de valoare, pe care nu le pot expune in strada, pentru ca imi e teama sa nu mi le fure. Oamenii sint foarte incintati de muzeul meu in aer liber. Mai vin si oameni din alte localitati si le place foarte tare. Muzeul este in amintirea bunicilor mei si a trecutului nostru, al vrincenilor", ne-a spus Costica Besa. Colectionarul ne-a spus ca Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale intentioneaza sa-i sprijine initiativa prin infiintarea unui muzeu al satului in apropierea celui deschis de el.
Besa, scenograful
In afara de pasiunea sa pentru colectionarea de obiecte populare, Costica Besa se dovedeste si un bun scenograf. Am descoperit acest lucru vizitindu-i muzeul, unde doua manechine din paie, cu fetele pictate, sint imbracate in straie populare. Cuplul de mocani sedea pe cite un scaunel si in timp ce femeia "torcea" la un fuior prins in briu, barbatul astepta oaspeti in pragul casei. Un alt moment care ne-a dat dimensiunea inclinatiei rapsodului spre punerea in scena a personajelor a fost cind am ajuns in curtea casei sale si l-am surprins dind indicatii sotiei pentru ca pozele reporterilor sa iasa cit mai bine. "Marioara, pune peretarul cela pe banca, sa punem instrumentele. Ridica-l mai sus sa se vada!", a dat indicatii de regie nea Costica. Colectionarul ne-a declarat ca pasiunea pentru obiectele de artizanat a mostenit-o de la bunicul sau si doreste sa o lase unui nepot din Canada. "Avem doua fete, din care una locuieste in Canada si de la care de anul trecut avem un nepotel", ne-a spus cu mindrie sotia rapsodului. Colectionarul de la Birsesti este de meserie cioban. El ne-a povestit ca primavara, cam de la 1 martie, merge la Brasov, unde tunde oile ciobanilor de la stinile din Bran-Moeciu. (Doina GANEA)