Costica Argint a scapat de arest in Italia
Presedinte al Asociatiei romilor refugiati politici din Italia, Costica Argint a devenit cunoscut la nivel national dupa ce a aparut alaturi de fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, si de ex-premierul Calin Popescu Tariceanu, in cursul unei vizite a acestora la Roma, in conditiile in care este urmarit in Romania pentru o infractiune comisa in 1997, la Bolotesti. Costica Argint, care a obtinut in Italia statutul de refugiat dupa ce a fost condamnat in tara la 3 ani si sase luni de inchisoare, spune ca a fost implicat fara vina in tot acest scandal si crede ca este o victima a notorietatii create in jurul sau dupa intilnirea cu oficialitatile guvernamentale de la Bucuresti, cind a spus "adevaruri care dor". Argint spune ca a fost nevoit sa indure conditii de detentie nu tocmai confortabile, insa crede ca isi va lua revansa. "Implicarea mea in acest dosar e o poveste lunga pe care la timpul ei o voi prezenta Europei. Am mai multe documente care atesta ca eu nu am fost cu nimic in centrul acestei scene de extorcare", spune Costica Argint, care refuza sa dea mai multe amanunte pentru a nu-si prejudicia apararea. Totusi, adauga ca inchisorile italiene au grave probleme legate de fonduri si aglomeratie. "Romanii sint chinuiti foarte rau, lipsiti de egalitate in drepturi si minimul respect fata de lege. Nu se intelege ca pedeapsa e individuala, nu colectiva. Sint unii vinovati doar pentru ca sint romani", a declarat Costica Argint, facind referire la atitudinea xenofoba a unor italieni. Vrinceanul care figureaza in continuare pe site-ul Politiei Nationale la rubrica "Urmariti" ne-a declarat ca "pribegia este foarte grea" si ca cel mai mare regret al sau este ca nu a putut ajunge nici la inmormintarea fratelui sau, care a decedat la sfirsitul anului trecut, dupa ce si mama i-a murit dupa ce a fugit din tara, in 1998. Refugiat la Tivoli alaturi de sotia si fiul sau, Costica Argint spune ca atitudinile rasiste ale italienilor s-au amplificat si "sint mai mult cu gindul ca strainii nu au ce cauta in tara lor". Totusi, se pare ca acesta nu are de gind sa vina in tara. (Eduard POPESCU)