Ultima oră

Regionalizarea ne-ar putea lasa fara baron

Ziarul de Vrancea
27 ian 2009 3422 vizualizări
Regionalizarea, intre stalinism, baroni si Uniunea Europeana: noua impartire administrativ-teritoriala, necesara pentru absorbtia fondurilor europene, ne obliga sa facem regiuni cu cel putin un milion de suflete u in noua configuratie, Vrancea ar putea fi inglobata fie in zona Galati-Buzau, fie in Bacau-Vaslui u modelul optim ar presupune coexistenta unor zone dezvoltate cu unele mai sarace, pentru egalizarea decalajelor de dezvoltare u Focsaniul nu poate emite pretentia de centru regional, din pricina slabei dezvoltari u societatea civila crede ca vor avea de suferit mai ales actualii presedinti de consilii judetene, astfel incit, o parte din baronii de judete sarace, cum este cazul Vrancei, vor disparea u o eventuala regionalizare va insemna acordarea unei puteri mai mari in mina prefectilor u termenul de regiune este specific comunistilor, fiind impus in anii ă€˜50

Regionalizarea Romaniei, cerinta a Uniunii Europene, tema de dezbatere propusa politicienilor de catre presedintele Traian Basescu, este un subiect de interes national, dar si pretext pentru anumite grupari de interese de a realiza autonomia unor teritorii sub masca reorganizarii administrativ-teritoriale. Este binecunoscuta publicului preocuparea unor lideri maghiari de a obtine autonomia a asa-zisului Tinut Secuiesc. Problema regionalizarii nu constituie o noutate pentru romani. La inceputul anilor "â„¢50, conducerea comunista a renuntat la organizarea administrativ teritoriala a tarii pe judete si, dupa modelul sovietic, a trecut la organizarea pe regiuni, raioane si comune. Aceasta organizare a durat pina in primavara anului 1968. Din capul locului, trebuie mentionat faptul ca aceasta noua impartire s-a dovedit a fi clar defavorabila dezvoltarii tarii noastre prin existenta unui mare aparat administrativ greoi, birocrat si ineficient in rezolvarea problemelor pe care le pune comunitatea. De asemenea, s-a marit prapastia economica dintre regiuni. Printre regiunile nou constituite a aparut si Regiunea Autonoma Maghiara, in componenta careia intrau actualele judete Harghita, Covasna si Mures. în cadrul acestei regiuni, aparatul administrativ si de partid era format din etnici maghiari, se vorbea si se invata numai in limba maghiara, cu exceptia oraselor Mures, Sfintu Gheorghe, Sighisoara si Miercurea Ciuc, unde locuiau si multi romani. De urmarile nefaste ale acestei impartiri si-au dat seama insasi comunistii si in primavara anului 1968 s-a trecut din nou la judete. Ideea ca regionalizarea va duce la stergerea diferentelor dintre unele localitati si zone este cel putin hilara. Experienta stalinista arata ca diferentele dintre acestea se vor mari, ducind la adevarate prapastii. Ideea lui Traian Basescu se suprapune insa perfect peste intentia exprimata in urma cu un doi ani in Memorandumul UDMR, partid care a propus transformarea Romaniei in stat regional. Memorandumul mai propunea si infiintarea unor consilii si parlamente regionale care ar functiona in orasele resedinta ale marilor regiuni. UDMR propunea 16 regiuni de dezvoltare.

Judetul nostru este plasat in Regiunea Braila-Buzau-Galati-Vrancea.



O mai buna absorbtie a banilor europeni


«Procesul reorganizarii teritoriale si administrative este ca o curatenie generala pe care o faci in casa: iti da multa bataie de cap, toate lucrurile sint vraiste si costa mult», este de parere subprefectul Manole Merchea. "Regionalizarea este necesara, este bine sa se faca, pentru ca judetele nu au forta sa absoarba toate fondurile europene. Acest lucru va implica, in prima faza, pentru reorganizarea administrativa, mai multe cheltuieli, si nu stiu daca acesta este momentul potrivit pentru a demara un asemenea proiect, in mijlocul crizei. Daca Romania poate sa mobilizeze bani de la UE pentru acest proiect, este ok", a comentat Merchea. O noua impartire este necesara, in primul rind, pentru absorbtia fondurilor europene, care ar trebui sa vina pentru Romania in perioada 2013 "" 2020, deoarece aceste investitii nu pot fi indreptate catre unitati mici, precum judetele. O regiune dupa model European ar trebui sa aiba cel putin 1 milion de locuitori. "E o certitudine faptul ca Romania are nevoie de o noua impartire administrativ-teritoriala, intrucit actuala delimitare nu este compatibila cu modelul existent la nivelul UE. Regionalizarea presupune in primul rind un numar de locuitori, comunitati mari, care trebuie ridicate la nivelul mediu de dezvoltare al UE, iar aceste investitii nu pot fi indreptate catre unitati mici, precum judetele", a detaliat si Romeo Paul Postelnicu, fost secretar al judetului, cu o vasta expertiza in administratie.


Un echilibru intre zonele bogate si sarace


Trebuie stiut ca la nivelul UE exista 8 modele de regiuni, tarilor fiindu-le recomandat sa aleaga unul dintre acestea. "Modelul optim pentru Romania ar presupune sa avem regiuni care sa cuprinda in mod echilibrat zone dezvoltate, care sa reprezinte adevarate locomotive economice, cu zone mai putin dezvoltate. Studii realizate intre anii 2000 - 2002 au aratat ca Romania ar trebui sa aiba intre 10 si 14 regiuni. Tara noastra trebuie sa isi echilibreze dezvoltarea teritoriala intr-un mod armonios, pentru ca dezvoltarea inegala poate duce la sentimentul de segregare a unor teritorii, de aceea regionalizarea nu este un moft", a mai spus Romeo Paul Postelnicu, dind exemplu zone mai dezvoltate ale tarii, precum judetele din centru si vest, dar si Constanta sau Bucurestiul, care au luat-o inaintea altor zone din tara, precum si prapastia care exista in alte state europene, cum se intimpla in Italia, cu nordul modern si sudul subdezvoltat. Un alt beneficiu al regionalizarii ar fi, in opinia lui Postelnicu, faptul ca procesul de descentralizare s-ar acccelera, iar partajarea competentelor regionale si a celor guvernamentale ar fi mult mai clara. De asemenea, regiunile nu vor avea in subordine actualele judete, ci servicii publice deconcentrate, care nu vor disparea, dar nu vor mai avea anvergura pe care o au acum. Acestea vor asigura legatura intre cetateni si autoritatile statului.


Centrul regiunii nu va fi la Focsani


Alte consecinte ale regionalizarii ar fi disparitia prefecturilor si a consiliilor judetene, inlocuite de o prefectura si un consiliu regional, care va concentra puterea. "Va fi un prefect, sau un guvernator, inca nu se stie", a spus subprefectul. Polul de putere nu va fi la Focsani, da ca sigur Manole Merchea, pentru ca judetul este mic, numarul de locuitori este scazut, in comparatie cu judetele invecinate. "Daca esti prea mic, nu ai masa critica. In mod sigur centrul regiunii nu va fi la Focsani. Citeva motive ar fi, in primul rind, existenta unei anumite infrastructuri, si noi nu avem aeroport. In plus, nu exista cladiri suficiente pentru a adaposti numarul mare de institutii", a mai spus subprefectul. In viitoarea configuratie regionala, Vrancea ar putea fi inglobata fie in zona Galati-Buzau, fie in Bacau-Vaslui. Nici Romeo Paul Postelnicu nu este optimist in privinta stabilirii centrului regional la Focsani. "Nu-mi fac iluzii, Focsaniul nu poate emite astfel de pretentii. Economic, ar fi trebuit sa profite, pentru ca este foarte bine pozitionat geografic, dar nu a facut-o si a ramas in urma in comparatie cu celelalte centre, ma refer la Bacau si Galati", a subliniat Postelnicu.


Someri in administratie


O alta problema care ar putea decurge din acest proces se refera la disparitia a numeroase posturi din administratie, urmate, logic, de disponibilizari. "Ar fi nevoie de o putere mare de absorbtie a societatii. Nu cred ca este momentul cel mai potrivit de punere in practica, pentru ca disponibilizatii din administratie ar ingrosa rindurile celor care vor ramine fara slujbe si, implicit, numarul nemultumitilor", a punctat subprefectul, care a prins si perioada regionalizarii din perioada comunista, cind Vrancea, alaturi de Braila si Galati, era cuprinsa intr-o singura regiune, care ingloba mai multe raioane. Proiectul privind regionalizarea lansat de Traian Basescu, mai exact impartirea tarii in 12 entitati administrativ-teritoriale, este momentan la nivel de proiect si nu se stie inca masura in care va fi validat si mai ales termenul la care s-ar putea pune in practica. "Noua harta administrativ-teritoriala a tarii nu se poate face de azi pe miine, sint foarte multe aspecte care trebuie luate in calcul. Ultima impartire teritoriala a tarii, din 1968, s-a facut dupa 2 ani de activitate a unor comisii de specialitate", a punctat fostul secretar de stat Romeo Paul Postelnicu, care a participat la discutiile privind regionalizarea si pe vremea guvernarii PSD.


Cine se va opune regionalizarii?


Daca intr-adevar se va pune problema regionalizarii, cel mai mult vor avea de suferit actualii presedinti de consilii judetene, care vor fi asimilate regiunilor. Astfel, o parte din baroni locali, capi ai unor judete puternice, se vor transforma in baroni regionali, in timp ce altii, apartinind unor judete mai putin dezvoltate, vor pica intr-un con de umbra. Aceasta parere este impartasita chiar de catre presedintele Asociatiei Pro Democratia, analistul politic Cristian Pirvulescu. "Regionalizarea este o prioritate, dar nu este strict legata de reforma constitutionala, pentru ca in Constitutie nu exista prevederi speciale legate de aceasta chestiune. Propunerea Presedintelui Traian Basescu de reducere a numarului de judete prin comasare nu este foarte clara. Din dezbaterile pe tema reformei constitutionale, organizate de APD in mai multe judete, a reiesit ca nici actorii institutionali locali, nici opinia publica, nu sint de acod cu disparitia judetelor. Ar fi mai buna o reforma cu pastrarea judetelor si aparitia regiunilor, dupa modelul francez. E greu de crezut ca presedintii de consilii judetene vor accepta disparitia impartirii administrative actuale, dupa scurt timp de la alegerea lor uninominala. Daca e sa se faca o reforma, ea se va face in interesul lor mai degraba, si prezenta lui Dragnea la Interne indica tocmai acest lucru", a declarat pentru Ziarul de Vrancea profesorul Cristian Pirvulescu. Cine se vor opune regionalizarii, in opinia prefectului Manole Merchea? "Mai multe categorii: cei afectati, cei care nu pricep procesul sau cei care vor fi luati de val".


Prefecturile la putere


Consiliile judetene si prefecturile isi impart in acest moment atributiile intr-un judet, primele avind grija de distribuirea resurselor, iar cele din urma de legalitatea actelor. O eventuala regionalizare, sub pretextul dezvoltarii, care va insemna, asa cum o preconizeaza seful statului, desfiintarea celor 42 de judete si formarea a 9-12 regiuni, va insemna acordarea unei puteri mai mari in mina prefectilor, care reprezinta vocea Guvernului in teritoriu. In tara noastra, functia de prefect a fost instituita prin Legea pentru consiliile judetene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 care, in articolul 91, prevedea ca "prefectul, cap al administratiei judetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotaririle consiliului judetean". Liderii societatii civile cred ca regionalizarea nu va duce neaparat eficienta si dezvoltare. "Mi-e greu sa cred ca disparitia judetelor va eficientiza administratia. Nu trebuie uitat ca judetele au o traditie istorica, or nu poti sa construiesti nimic fara sa tii cont de ea. Mai apoi, sper ca dl Presedinte a lansat doar o tema de dezbatere, si nu ca incearca sa ne impuna un punct de vedere personal. Pina la urma important e ce doresc cetatenii, or ei trebui sa inteleaga foarte bine resorturile unei astfel de schimbari. E adevarat ca pentru atragerea fondurilor europene e nevoie de infiintarea unor regiuni, insa eu nu vad de ce ar trebui sa dispara judetele. Ele isi pot continua menirea de pina acum. Si se pot constitui niste regiuni care sa contina un anumit numar de judete si sa creasca si autonomia locala", ne-a declarat si presedintele APD Focsani, profesorul de istorie Gabriela Obodariu. Autonomia locala reprezinta un principiu al implementarii institutiei prefectului in sistemul administratiei publice. De aceea, descentralizarea, ca element esential al autonomiei locale, nu poate fi conceputa fara existenta unui control din partea statului. (Doina GANEA, Mihaela BESLEAGA)


Regionalizarea de-a lungul vremii


Impartirea teritoriului in judete este atestata documentar in Tara Romaneasca inca din secolul al XV-lea. în Moldova, unitatile administrative erau tinuturile, iar in Transilvania si Banat diviziunea teritoriala traditionala a fost comitatul. Dupa unirea din 1918 impartirea pe judete a fost extinsa la intreg teritoriul Regatului Roman. Dupa instaurarea regimului comunist, legea reformei administrative adoptate pe 6 septembrie 1950 dupa model sovietic a desfiintat judetul ca unitate administrativ-teritoriala. La urmatoarea reforma administrativa majora, care a avut loc in anul 1968, autoritatile comuniste au revenit la impartirea pe judete, forma care este actuala si astazi, intinderea acestora fiind insa diferita fata de cea din perioada interbelica. Practic, notiunea de "regiune" este un termen impus in anii "â„¢50 de comunisti, care au dorit sa isi intareasca controlul asupra tarii. Romania a suferit in secolul XX mai multe impartiri, dupa cum atesta si hartile puse la dispozitie de Directia Nationala a Arhivelor Statului. In 1920, actualele localitati din Vrancea erau rasfirate in trei judete: Putna, Rimnicu Sarat si Covurlui. In 1937 exista judetul Putna, cu sase plase: Biliesti, Girlele, Marasesti, Trotus, Vrancea si Zabala si avea ca vecini judetele Tecuci, Rm. Sarat, Buzau, Trei Scaune si Bacau. In functie de interesele politice ale perioadei, intre anii 1952-1956 s-a ajuns la regionalizare, astfel incit cea mai mare parte a judetului de azi era cuprins in regiunea Birlad (inclusiv Focsaniul, Odobestiul si Marasestiul), in timp ce citeva localitati din sud erau cuprinse in regiunea Galati. In acel moment existau 18 regiuni, impartite in raioane. Intre 1956 si 1968, Vrancea a facut parte din regiunea Galati, alaturi de Braila si Galati, iar din 1968 s-a pus la punct actuala impartire administrativ-teritoriala a tarii. (Mihaela BESLEAGA)



Cum arata judetul Putna inainte de regionalizarea stalinista


In 1937, capitala judetului Putna era orasul Focsani. Judetul avea 5 orase (Focsani, Adjud, Marasesti, Odobesti si Panciu) si 265 sate impartite astfel:

"¢ Plasa Biliesti 34 sate.

"¢ Plasa Garlele 42 sate.

"¢ Plasa Marasesti 36 sate.

"¢ Plasa Trotus 46 sate.

"¢ Plasa Vrancea 48 sate.

"¢ Plasa Zabala 59 sate.

Organizare judecatoreasca insemna un tribunal la Focsani cu 2 sectiuni, 14 magistrati, 1 prim-procuror si 2 procurori, in circumscriptia Curtii de Apel din Galati, 9 judecatorii la Focsani, Adjud, Marasesti, Panciu, Naruja, Sascut, Tulnici si Vidra, cu un total de 18 magistrati. Organizarea sanitara cuprindea Spitale de stat in toate orasele, dar si la Vidra si Cimpineanca. în Focsani se mai afla Spitalul «Profetul Samoil» intretinut de Epitropia «Sf. Spiridon» Iasi, Spitalul «Regele Ferdinand» (particular), dar si sapte dispensare si policlinici. Dispensare de stat erau si in 12 comune. Exista un Serviciu Sanitar al judetului si Serviciile Sanitare ale oraselor, dar si Casa de Asigurari Sociale Focsani. Societatea «Crucea Rosie» avea filiale la Focsani si Marasesti. în Focsani se mai afla: Societatea «Principele Mircea», Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Institutul de surdo-muti «Principesa Elisabeta», un leagan de copii, un orfelinat, un adapost comunal si un camin de ucenici. (D. G.)


Statiuni climatice, balneare, turism, cultura


Potrivit datelor vremii, in 1937 in judetul Putna erau doua statiuni balneoclimaterice: Vizantea, statiune asezata intr-o pozitie foarte pitoreasca, la 400 m inaltime. Climat placut si constant, aer ozonat. Izvoare cu ape cloruro-sodice iodurate si bromate si ape cloruro-sodice sulfatate. "Indicatiuni: tuberculoze ganglionare, reumatism, boli de femei, boli de piele, sifilis, paralizii. Instalatiuni balneare modeste. Locuinte la sateni. Gara la Panciu (40 km departare). Plimbari si excursii prin imprejurimi, la minastirea Vizantea, pe Muntele Scaunele". Soveja, statiune climatica situata pe valea Susitei, la aproape 800 m inaltime, inconjurata de paduri. Climat placut, aer ozonat si lipsit de curenti, indicat curei de repaus. Locuinte modeste la tarani. Gara locala pe linia ingusta, industriala, Panciu-Soveja. în judet activa Institutul de Cercetari Oenologice si Fundatia culturala «Cetatea Craciuna» la Odobesti, Asociatia culturala «Razoare» la Panciu, Muzeu regional si Societeatea corala «Cintarea Putnei» la Focsani. De asemenea, existau doua biblioteci publice, un teatru la Focsani si trei cinematografe, dar si 11 societati sportive si de vinatoare. (D. G.)


Dezbaterea Ziarului de Vrancea:

Sinteti de acord cu regionalizarea Romaniei? Cum credeti ca ar trebui procedat?



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 12

Adaugă comentariu
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Foarte bine ar fi dar credeti ca baronii locali lasa osul din gura?
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Ce va fi vom mai vedea , deocamdata ce vedem nue bine . Timpul le rezolva !
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Orasul avea farmecul lui , chiar daca cei tineri nu inteleg prea mult din ce vad in aceste poze . Pentru cei ce si-au purtat pasii cindva pe STRADA MARE , inseamna f . mult . Multumim pt. ideea citeste integral
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
E adevarat ca regionalizarea poate fi un pretext pentru extremisti (vezi modelul Kosovo) insa aici trebuie sa intervina autoritatile statului. Cred insa, ca asa cum spuneti, baronii se vor opune citeste integral
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Oare la baroni va este gandul? ganditiva la ce se va alege din noi...de fapt care sunt interesele " papusarilo" aici...Oameni buni trezitiva...Traim timpurile de apoi...Nadejdea este Dumnezeu!
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Ce urmeaza a mai fost, dar se stie foarte bine ca pe timpul Regiunii Galati toate fondurile erau deturnate catre asa zisa regiune, iar tinutul nostru atat de bogat a suferit enorm. Asa au s-a citeste integral
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Daca asta este "trendul" atunci este important sa se faca aceasta reorganizare avand în vedere, in mod obligatoriu, pastrarea identitatii nationale.S-ar putea realiza revenirea la zonele istorice citeste integral
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
In principiu regionalizarea ar fi buna ,si daca "centrul" ar fi la Focsani ar fi magnific.Judetul VN merita sa infloreasca dar pt asta trebuie sa l ajutam ,si cum putem sa l ajutam cel mai bine,si sa citeste integral
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
A INEBUNIT LUPUL TREBUIE EUTANASIAT
, acum 737051 zile, 8 ore, 6 minute, 15 secunde
Aceasta nu-i decat o facatura. Am uitat oare cum era cand apartineam de regiunea Galati (asa, se spune, a plecat filarmonica; asa a plecat cortina teatrului ... )? Tot timpul este discrepanta dintre citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.