Ultima oră

Manastirea Sf. Ioan, fortareata medievala din centrul Focsaniului

Valentin Muscă
30 sep 2008 2655 vizualizări
Asezamîntul monahal din Piata Unirii - biserica si ruinele zidurilor - este singurul complex medieval ramas in Focsani u biserica Manastirii a fost construita de domnitorul Munteniei, Grigorie Ghica, în 1661, pe malul Milcovului, lînga hotarul cu Moldova u descoperirile arheologice demonstreaza ca Manastirea a fost transformata de domnitorii munteni în principala fortareata medievala a Tarii Romănesti la hotarul de Est u printre ruinele manastirii se afla o adevarata necropola medievala, dupa cum arata descoperirile arheologice

Cercetarile arheologice din Piata Unirii par sa schimbe istoria Focsanilor, modificind fundamental datele din cartile de istorie pentru Focsanii secolului al XVII-lea, cel putin. în primul rind, Manastirea "Sfintul Ioan Botezatorul" nu era un simplu asezamint monahal, cum s-a crezut in general, ci o adevarata fortareata la frontiera Tarii Romanesti cu Moldova, cu atit mai mult cu cit Focsanii erau principalul punct de intrare dinspre Moldova. De asemenea, pe locul actualei biserici, ridicate de domnitorul Grigore Ghica intre 1661-1664, ar fi existat o alta biserica, si in jurul acesteia se intindea un cimitir medieval. Asa stind lucrurile, se poate afirma ca sintem in fata unei vechi necropole din Focsanii Munteniei, chiar daca specialistii nu si-au spus ultimul cuvint. în sfirsit, lucru banuit, dar neconfirmat pina la aceste cercetari, Manastirea "Sfintul Ioan" era o "manastire de protocol". Reteaua densa de apeducte din incinta asezamintului, zidurile lucrate cu grija, voluminoase, dar si o oarecare arhitectura duc la concluzia ca aceasta manastire era nu doar bogata, dar si cu anumit grad de civilizatie. La aceasta am putea adauga cladirea subterana de sub turnul de pe coltul sud-estic, care putea fi depozit si incapere de refugiu. Peste toate acestea, aducerea la lumina a trei din cele patru fundatii ale turnurilor zidurilor ne pun in prezenta unei fabuloase constructii, atit prin volumetrie, cit si prin geometria turnurilor in sine.


Cimitir medieval in centrul Focsanilor


Este prea devreme sa tragem toate concluziile in urma cercetarilor arheologice intreprinse pe acest santier. Citeva din insemnarile noastre le putem insa face publice deoarece sint de domeniul evidentei. Astfel, exceptind scheletele gasite in acele gropi comune, care provin de interventiile anterioare asupra situ-ului, avem o parte din schelete ingropate undeva intre 80 si 100 cm, iar alta parte la peste 180 cm. Acestea din urma se gasesc sub zidurile manastirii, in unele locuri la mai putin de 20 de cm sub ziduri. Nu doar intr-un singur loc si cu deosebire la oarecare departare de biserica. Asta inseamna ca pe acest loc a existat deja un cimitir, inainte sa fie fondata manastirea sau mai intii a functionat biserica de mir si apoi a fost fondata manastirea", ne-a spus arheologul drd. Emilia Aurora Apostu, de la Muzeul Vrancei, responsabil stiintific de santier. Pina la reformele domnitorului Al. Ioan Cuza existau doar cimitire confesionale, in jurul bisericilor, atit in tirguri, cit si la sate. Un cimitir nu putea exista fara o biserica. De unde ipoteza ca inainte ca domnitorul Grigorie Ghica sa ridice biserica Sf. Ioan a existat o alta biserica, sau ipoteza ca a fost o perioada cind lacasul a functionat doar ca biserica de mir si mai tirziu a fost transformat in manastire. "Cu toate ca a fost o manastire bogata, iar cimitirul se gasea in centrul tirgului muntean, ne-am fi asteptat sa descoperim un inventar bogat in mormintele cercetate. Paradoxal, acest lucru nu s-a intimplat. Cu exceptia citorva monezi si a unor fragmente de ceramica, inventarul este destul de saracacios", ne-a spus drd. Madalina Stanescu de la Muzeul Vrancei. Tot de la specialistii Muzeului am mai aflat ca in partea de sud a manastirii s-a descoperit o cantitate mare de caramida arsa si fragmente care arata ca materialul de constructie a fost confectionat pe acest amplasament.


"Manastirea era o fortareata"


Medievistul drd. Aurel Nicodei crede ca manastirea putea fi in acelasi timp si o fortareata a Tarii Romanesti pe frontiera cu Moldova. Ipoteza se bazeaza pe soliditatea constructiei, a zidurilor si a turnurilor, dar si pe o logica a strategiei de aparare a Tarii Romanesti, care avea la Focsani unii din cei mai importanti dregatori militari, iar o fortareata ca Manastirea "Sf. Ioan" era mai mult decit necesara. în plus, acelasi gen de manastire-fortareata exista si de partea cealalta a Milcovului, in Moldova. "Asa cum domnitorii Moldovei au consolidat manastirile de pe frontiera de sud, incepind cu Soveja si terminind cu Mera, tot la fel cred ca domnitorii Tarii Romanesti au facut din Manastirea "Sf. Ioan" o fortareata. Acum putem vedea in premiera zidurile si considera ca aceasta ipoteza este valabila. Argumentele le reprezinta fundatia zidurilor si a turnurilor ce seamana cu aceea a unor constructii fortificate si nu doar cu a unei simple manastiri. Merita continuate cercetarile pentru a stabili cu certitudine data constructiilor, a bisericii si a zidurilor", ne-a spus Aurel Nicodei, care a redactat o teza de doctorat despre materialele de constructie a bisericilor vechi din Vrancea. Din nefericire, exista pericolul ca toate aceste descoperiri sa fie acoperite din nou cu beton, pentru ca proiectul de recalificare urbana a Pietei Unirii nu a tinut cont de faptul ca Piata Unirii si biserica "Sfintul Ioan Botezatorul" sint centrul istoric al Focsanilor Munteniei si simbolul acestui oras de la sud de Milcov. (Valentin MUSCA)


  • Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul"


  • Asezamintul a fost ridicat de Grigorie Gh. Ghica II (1660-1664), domnitorul Tarii Romanesti, intre 1661-1664, fiind inzestrat cu vii si mosii pe care le lucrau robii tigani, mori, sute de proprietati, imobile, patru hanuri si percepea bani si din taxele vamale. Incendiul din 29 martie 1854 a pus capat dominatiei manastirii in oras si a marcat inceputul declinului. Un an mai tirziu, inginerul Katilino a facut planul gradinii aflata intre zidurile asezamintului, devenita in 1865 Gradina Publica. Dupa o sclipire in timpul Unirii de la 1859, urmeaza secularizarea de la 1863, care a pus definitiv capat dominatiei monahilor greci. Primul teatru din Focsani, ridicat de omul de teatru Ion Lupescu, a fost amenajat tocmai in aceasta Gradina, iar intr-una din chiliile manastirii a functionat din 1834 una din primele scoli din Focsani care avea ca dascal pe ardeleanul Alexe Fortunato. Ultima relicva a «manastirii de protocol» - Turnul clopotnita - Foisorul de foc a fost demolat in anul 1905. Comunistii au inchis-o, si profitind de avariile suferite la seismele din 1977 si 1986, au vrut sa o demoleze. A fost redeschisa dupa 1989. (Valentin MUSCA)


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 8

    Adaugă comentariu
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    In sfarsit vedem si noi ca traim intr-un oras in care in afara de baron, paranghelii si termopane, avem si o manastire chiar in inima orasului. Votez pentru punerea in valoare a zidurilor acestei citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    imi pare nespus de bine ca terenul chiolhanelor lui oprisan s-a transformat intr-un adevarat tezaur local incarcat de istorie si daca se va restaura cum trebuie acest sit ar fi ceva ce nu ar avea nici citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    Desemnat de cet[tenii vrancei ca fiind cel mai drept si mai cinstit dintre feciorii Vrancioaei, marele baron portofel va profita de aceasta ocazie si va spune ca ei cetatenii l-au mandatat sa faca citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    Nu te bucura prea devreme. Baronul a demolat gara veche cu prunache pt bani. Poate sa puna marmura peste tezaurul din piata unirii cu votul consilierilor judeteani sau locali. Votez inca o data pentru citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    Ce frumos ar fi sa avem un centru istoric!!! Sa se puna in valoare aceste frumuseti si cu aceasta ocazie poate s-ar pune si bazele turismului in acest judet. Preferam un centru istoric decat marmura citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    ar fi bine sa se puna in valoare,chiar daca specialistii nu-i vor acorda o prea mare importanta,ptr orasul focsani si ptr judet in general cred ca e o atractie turistica de viitor.sper ca cei in citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    Nu distrugeti orasul dlor politicieni. Nu a mai ramas nimic din Focsaniul vechi decat o duzina de case si centrul istoric. Haideti sa -l transformam in centrul de atractie al Focsaniului. De ce sa citeste integral
    , acum 737020 zile, 17 ore, 3 minute, 28 secunde
    Slava Domnului, ca am ajuns sa vedem cu ochii nostri ce am fost candva si ca putem sa punem in valoare aceste marturii clare ale istoriei noastre. Dupa parerea mea ar fi doua variante prin care putem citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.