Ultima oră

Nostalgii din clasa intii

Camelia Stănilă
15 sep 2008 5259 vizualizări
Sint sefi de institutii, politicieni, profesori, judecatori, juristi, politisti, sportivi, de regula obisnuiti sa iasa in public, insa emotiile primilor ani de scoala le-au trezit chiar si acum nostalgii u Lenuta Harabor, Gheorghe Costin, Mihai Copaci, Iordache Bostan, George Baesu, Daniel Fatu, Puiu Usturoi sau Danut Popoiu sint citiva din cei care au acceptat sa se intoarca in timp si sa ne dezvaluie momente din copilarie u Ziarul de Vrancea va invita sa recunoasteti in fotografiile din clasa I pe citeva din VIP -urile locale care ne-au acceptat provocarea

Ziarul de Vrancea a stirnit nostalgii in rindul citorva VIP-uri locale, lansind o provocare mai putin obisnuita: amintiri din prima zi de scoala. Vrinceni mai mult sau mai putin cunoscuti prin functiile pe care le detin, provenind din medii si generatii diferite, cu meserii diverse, au acceptat sa ne vorbeasca de copilarie, despre doamna invatatoare sau colegul de banca. Sarcina nu a fost asa usoara, insa am reusit sa-i convingem sa ne ofere si o poza din momentul primului clopotel. Ne-au lasat sa patrundem putin in intimitatea lor Lenuta Harabor, Catalina Olteanu, Gheorghe Costin, Mihai Copaci, Iordache Bostan, George Baesu, Daniel Fatu, Puiu Usturoi sau Danut Popoiu. Sint sefi de institutii, politicieni, profesori, judecatori, juristi, politisti, sportivi, de regula obisnuiti sa iasa in public, insa tot se fisticesc atunci cind isi aduc aminte de "mogildeata" care in urma cu zeci de ani a devenit elev, de primele nazbitii sau primul sentiment pentru colegul sau colega de banca.


Gheorghe Costin s-a temut, o secunda, ca rateaza clasa I


Seful Directiei Muncii a intrat pe bancile scolii in 1964, totul fiind exact asa cum si-a imaginat. "Am avut norocul ca in prima zi de scoala sa gasesc banci noi, nici nu mi-am imaginat clasa altfel. Stateam in prima banca de la fereastra, in cladirea actualului liceu din Panciu. Si invatatoarea noastra, Margareta Dinga, era la primul an in invatamint. Imi aduc aminte exact cum era imbracata, cu o bluza alba cu broderii si o fusta bleu, costumatie pe care a purtat-o si in ultima zi din clasa a IV-a. Am avut poate emotii mai multe ca alti copiii, caci doamna ne-a explicat ca toti cei care nu au 7 ani nu pot fi elevi. Deja ma gindeam"¦ cum sa ma duc acasa cind m-am pregatit atit? Cind am spus ca eu n-am 7 ani, invatatoarea m-a intrebat cind ii implinesc. Am spus ca miine"¦16 septembrie", isi aduce aminte cu emotie Gheorghe Costin. Acesta ne-a descris si uniforma cadrilata pe care a purtat-o citeva saptamini, dar si servieta de vinilin cu care s-a mindrit printre colegi. "Era o uniforma dupa model sovietic, cred, cu un fel de sort pepit. Apoi s-a introdus uniforma pe care multi o stim. Atunci aparuse si vinilinul. Cum majoritatea copiilor aveau genti din carton, o servieta din vinilin era scumpa, 56 de lei", a mai povestit Gheorghe Costin.


Danut Popoiu vroia sa fie "doctor in matematica"


Consilierul local PDL Danut Popoiu isi aminteste ca prima sa zi de scoala, in septembrie 1965, nu a venit cu mari emotii, parintii sai fiind profesori la Calienii Vechi. Cum a mostenit meseria de dascal, a retrait prima zi de scoala in fiecare an, impreuna cu elevii carora le-a insuflat dragostea pentru matematica si nu numai. "Invatatoarea mea, dna Lazar, era o femeie frumoasa si energica. Imi amintesc ca m-a intrebat ce vreau sa ma fac cind voi fi mare si cei din cancelarie s-au amuzat teribil pentru ca am spus doctor in matematica. M-a durut atunci ca s-au distrat pe tema asta si daca mi-as fi dat doctoratul dna Lazar ar fi fost prima pe care as fi sunat-o", spune fostul inspector general Danut Popoiu. Acesta isi aminteste cu emotie ca din aceasta functie si-a regasit banca in care a stat ca elev. "Mi-am regasit, in aceeasi sala de clasa din Scoala din Calienii Vechi, banca mea obosita de atita amar de vreme si de-atita asteptare, in care cu toc si calimara, pe caiete invelite si liniate cu grija de mama, dna Lazar m-a invatat sa scriu. Daca as reusi sa salvez aceasta banca si sa mi-o aduc acasa, as avea mereu linga mine un univers pe care labirintul memoriei mi l-ar putea ascunde", a spus cu emotie Danut Popoiu.


Povestile i-au ramas intiparite in minte Lenutei Harabor


Judecatorul Lenuta Harabor, de la sectia Penala a Judecatoriei Focsani, are amintiri frumoase atit din clasele I-IV, cit si din gimnaziu, chiar daca a facut si naveta 2 km pe jos, pentru a ajunge la scoala. "Clasele primare le-am facut acolo unde am crescut, intr-un satuc in judetul Bacau. Pentru clasele V - VIII am mers la scoala intr-un alt sat, la 2 kilometri de mers pe jos. Sint insa lucruri frumoase de care imi amintesc. Imi placea la scoala, invatatorul meu era foarte apropiat de copii, pot spune ca el ne-a fixat traseul in viata. Dl invatator Florea era de vita nobila si foarte in virsta, pentru ca la trei ani dupa ce am terminat clasa a IV-a a iesit la pensie. Venea cu atita daruire la scoala si spunea atit de bine povesti, incit noi, copiii, stateam inmarmuriti si daca vedeam lacrimi in ochii lui plingeam si noi. Povesti pe care i le-am spus si fiicei mele. Pina in clasa a IV-a am fost sapte fete si un singur baiat in clasa, astfel ca faceam cu rindul, in fiecare saptamina cite una dintre noi statea cu el in prima banca. Eram mindria parintilor, mama se ocupa foarte mult de mine. Si intotdeauna aveam gulerasul calcat de ea si fundite in par, iar eu aveam grija sa fiu ordonata, imi ingrijeam caietele. Apoi, in clasele V - VIII m-am mutat la scoala in alt sat, unde faceam naveta pe jos. Din clasa a V-a am avut o profesoara de romana deosebita, semana cu Veronica Micle. Faceam compuneri, eram foarte buna, iar tot ce insemna limba straina ma atragea. Am fost mai buna pe partea de uman, am luat mentiune pe tara la olimpiada de filosofie. Cu toate acestea nu am intrat in primul an la facultatea de filosofie, dar am intrat apoi la drept."


Iordache Bostan nu a mers la gradinita


Seful Inspectoratului Scolar, Iordache Bostan, spune ca atunci cind a inceput scoala, in 1958, a simtit ca si-a atins un scop, in conditiile in care cu un an inainte nu fusese primit nici la gradinita, nici la scoala, in satele vecine. "A fost o ocazie sa cunosc lumea, pentru ca in acele vremuri nu prea exista invatamint prescolar. Era totusi o gradinita la Valeni, intr-un sat la 1,5 km de Dasagesti, comuna Ruginesti, unde m-am nascut. Aceasta era insa rezervata pentru copiii membrilor din Gospodaria Agricola Colectiva. Mai era alta in centrul comunei si m-am dus singur sa ma inscriu, dar nu m-au primit considerind ca sint prea mic si nu pot merge iarna prin nameti 2 km. Am incercat si la scoala din Valeni, dar tot nu m-au primit. Asa ca peste un an, la sapte ani si jumatate, deja aveam experienta si m-am dus pregatit. Fiind si mezinul familiei, al optulea copil, am fost putin rasfatat. Tata mi-a cumparat un ghiozdan mai scump, din cele mai bune, invelit in pinza, nu din simplu carton cum aveau ceilalti copii. Se purtau gumari, tenisi, insa eu aveam niste pantofi maro spre rosu si am facut ceva impresie. Imi aduc aminte ca la plecare, in prima zi, dna invatatoare ne-a asezat pe doua rinduri, fiecare baiat trebuind sa stea de mina cu cite o fata. A fost ceva deosebit fata de cum eram obisnuit si cu acea fetita, Iulia, am fost si coleg de banca", ne-a dezvaluit Iordache Bostan sentimentele pe care le-a incercat in clasa I.


George Baesu, piciul clasei


Deputatul PSD George Baesu a intrat in rindul scolarilor pe 15 septembrie 1976, la Scoala nr. 1 din Sud. "Eram unul dintre cei mai mai mici elevi din clasa, deoarece am fost dat la scoala la 6 ani si vreo patru luni. Am fost un copil rusinos, care plingea atunci cind i se facea observatie. La prima nota de 8 nu am putut sa ma opresc din plins", si-a amintit fostul prefect. Acesta povesteste ca drumul spre scoala trecea pe la locuintele colegilor sai, astfel ca mergeau impreuna la cursuri. "Eram foarte apropiati. Baietii erau impartiti intre Steaua si Dinamo, iar cei carora nu prea le placea fotbalul trebuiau sa se hotarasca pentru una din tabere. Colegul meu de banca din scoala primara a fost Daniel Stanciu, care acum lucreaza la firma de impresariat a lui Becali si Popescu", a mai spus George Baesu. Invatatoarea deputatului PSD a fost Elena Lemnaru. Printr-o coincidenta a sortii, aceasta este acum directoare la Scoala "Stefan cel Mare", unde invata fiul lui George Baesu.


Mihai Copaci, in clasa cu fratele geaman


Mihai Copaci spune ca a incercat mereu sa fie un elev model. Cum a urmat aceeasi clasa cu fratele sau geaman, Gabriel, actualul sef al Casei de Asigurari de Sanatate considera ca a fost in avantaj, cistigind si un plus de simpatie din partea celor din jur. Aceasta cum nici nu prea a profitat de asemanare, pentru a face glume cu colegii. "Am mers la scoala la virsta de sapte ani, adica in 1970. Am facut scoala generala la Jaristea si dupa patru ani am mers la Liceul Unirea. Imi amintesc cu placere de prima zi de scoala. In general am fost constiincios si chiar aveam o teama fata de notele mici. A fost o perioada in care am dorit sa invat si sa devin un elev model. A fost un avantaj ca am avut si un frate geaman, pentru ca invatatorul ne-a simpatizat. Primeam si o anumita atentie de la colegii de scoala", a recunoscut Mihai Copaci, presedintele CAS Vrancea.


Puiu Usturoi a refuzat sa-si ia premiul


Puiu Usturoi, directorul Directiei pentru Cultura, a fost un copil mai rebel inca din clasa I, pe care a inceput-o in 1963, la fosta Scoala israelita, nr. 5, ce se afla in fata Bisericii Sf. Nicolae. Acesta isi aduce aminte de invatatoarea Dulgheru, o femeie aproape de pensie dar care "stia carte", era calma si foarte iubita de copii. Chiar si asa, la finele clasei I a refuzat sa urce pe scena pentru a-si primi premiul, suparat ca a fost strigat printre ultimii. "Eram la litera U si ne-au strigat in ordine alfabetica, insa am fost foarte suparat", isi aminteste Puiu Usturoi. Nici cu invatatoarea care a venit din clasa a II-a nu s-a inteles mai bine, pentru ca a refuzat sa-l faca pionier, neavind virsta necesara. "Atunci am luat fata de masa de pe catedra, care era de un rosu aprins, si mi-am pus-o la git. Invatatoarea m-a pedepsit, m-a batut cu un fel de rigla la palma. A fost un veritabil scandal, nu era permis asa ceva", a rememorat seful de la Cultura.


Catalina Olteanu a fost "un copil docil"


Tinara Catalina Olteanu, care se ocupa de relatia cu mass-media in cadrul Inspectoratului de Politie, spune cu placere ca prietenia descoperita in prima zi de scoala s-a mentinut si pina astazi. "Au trecut 17 ani de la prima zi de scoala. Am invatat la Scoala nr. 2 cu doamna Cosma. Prima zi de scoala o pot caracteriza prin emotii multe si agitatie. Imi doream foarte mult sa incep scoala. Prima mea colega de banca, o fata Viorela, e prietena mea si in prezent. Tinem legatura si ne vedem des. Nu am avut decit colege de banca fete, dar ma intelegeam foarte bine si cu baietii. Chiar dupa scoala veneam cu toti in grup, acasa. Nazbitii nu pot spune ca am facut, am fost un copil docil, care nu a iesit prea mult din cuvintul parintilor sau a invatatoarei", spune Catalina.


Daniel Fatu, nerabdator sa fie in rind cu fratii mai mari


Seful Serviciului Politiei Rutiere Vrancea, Daniel Fatu, a fost nerabdator sa-si urmeze fratii mai mari si sa inceapa scoala. "In 1983 am intrat in clasa intii la Scoala nr. 5 din Focsani. Emotii am avut, dar nu foarte mari si m-am bucurat pentru ca fratii mei erau deja la Scoala nr. 5, in clasa a V-a si a VIII-a. Invatatoarea mea, Vasilica Postelnicu, a fost un mentor pentru mine, mi-a definit caracterul. A pus bazele educatiei mele", ne-a marturisit subcomisarul Daniel Fatu.


(Grupaj coordonat de Camelia STANILA)





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 5

Adaugă comentariu
, acum 739371 zile, 3 ore, 13 minute, 14 secunde
Ideea cu arhiva foto este excelenta! Felicitari!
, acum 739371 zile, 3 ore, 13 minute, 14 secunde
Felicitări pentru articol! Citindu-l am retrăit emoţiile din prima zi de şcoală.
, acum 739371 zile, 3 ore, 13 minute, 14 secunde
Super! dar..Domnul Marian Oprisan? :P
, acum 739371 zile, 3 ore, 13 minute, 14 secunde
da ma asteptam sa fie un art scris bine.se vede ca muncesti cam mult,ptr ca altfel nu ai fi putut face un asemenea art.in plus esti apreciata de cei carora le-ai luat interviu,ptr ca altfel nu isi citeste integral
, acum 739371 zile, 3 ore, 13 minute, 14 secunde
e un cacat!minti, vaca! chiar te-ai dus singur? putoiule!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.