Ultima oră

Epifanie si Cocosel se turnau la Secu

Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei, si Gherasim Cocosel, fost arhiereu de Radauti, au fost pina in 1989 colaboratori ai Securitatii, insa dosarele lor au fost distruse prin rupere, potrivit unui raport al SRI din 1991 u in martie 1990, preotii l-au dat afara prin referendum pe episcopul Epifanie u in locul acestuia l-au ales pe vicarul Gherasim Cocosel, nestiind ca si acesta a fost colaborator al Securitatii u CNSAS a dat in sfirsit publicitatii documentul care dovedeste colaborarea cu Securitatea a celor doi episcopi de Buzau dar si a altor inalti prelati u citeva luni mai devreme, acelasi CNSAS i-a dat lui Epifanie atestat de necolaborare cu fosta Politie Politica

Dosarul de colaborare cu Securitatea al Prea Sfintitului Epifanie Norocel, Intii Statatorul Episcopiei Buzaului si Vrancei, a fost distrus pe 22 decembrie 1989, dupa cum se arata intr-o nota a SRI ajunsa in posesia Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). In aceeasi zi a fost distrus "prin rupere" si dosarul de informator al fostului episcop vicar de Buzau, Gherasim Cocosel. Dupa ce a jucat alba-neagra cu decizia de colaborator a episcopului de Buzau, dind chiar verdict de necolaborare cu fosta Politie Politica, CNSAS a facut public documentul din care rezulta ca Norocel Gavril Epifanie a avut dosar de informator, mai precis a fost "persoana de sprijin" a Securitatii. Alaturi de Norocel se gaseau nume grele din ierarhia Bisericii Ortodoxe Romane, ca Episcopul de Arges, Calinic Argatu, Gherasim Ion Cocosel, vicarul Episcopiei Buzaului, si inalti functionari din Dealul Patriarhiei, inca in functie. Documentul vine dupa ce in septembrie 2007, acelasi consiliu i-a dat Episcopului Epifanie certificat de necolaborare, gratie votului reprezentantului PSD in CNSAS, teologul Laurentiu Tanase, si a "revolutionarului" Cazimir Ionescu, cu toate ca exista scurgerea de informatii privind colaborarea acestuia cu fosta Securitate. Raportul SRI a fost trimis la Tribunalul Bucuresti la dosarul in care CNSAS cere stabilirea calitatii de informator al Securitatii al episcopului de Arges, Calinic Argatu.

Dosarul lui Epifanie distrus in decembrie 1989

Din ordinul col. (r.) Ratiu Gheorghe, fostul sef al Directiei I, motivate in fata cadrelor de unitate prezente, prin faptul ca, datorita situatiei create, trebuie prevenita producerea unor consecinte negative pentru tara, in ziua de 22 decembrie 1989 au fost distruse prin rupere si introduse in saci urmatoarele materiale: 1) Dosarul personal al informatorului Argatu Constantin-Calinic; 2) Dosarul personal al persoanei de sprijin Norocel Gavril Epifanie; 3) Dosarul personal si mapa anexa ale informatorului Cocosel Ion Gherasim ("¦)", scrie in documentul SRI, redactat de executantul acestui ordin, mr. Marin Nicolae, pe 9 iunie 1991. Daca nu mai exista informatii privind natura actiunilor prin care Epifanie Norocel a sprijinit fosta Politie Politica, dosarul acestuia fiind distrus pe 22 decembrie 1989, gratie acestui document intocmit de SRI avem dovada faptului ca episcopul de Buzau a colaborat cu Securitatea. Banuiala ca episcopul lor fusese informator al Securitatii, dar si atmosfera dictatoriala pe care a instaurat-o la Centrul Eparhial de la Buzau au determinat preotii vrinceni sa-l schimbe pe episcop. Pe 6 martie 1990, 497 de preoti intruniti la sediul Centrului Eparhial au votat pentru mentinerea sau demiterea acestuia. In urma acestui referendum, 186 de preoti au votat mentinerea episcopului in functie, iar 311 slujitori au fost pentru demitere. Consecinta a acestui vot, Epifanie Norocel a fost obligat sa se retraga temporar de la conducerea Eparhiei. In locul sau preotii l-au ales pe episcopul vicar, Gherasim Cocosel. Din nefericire, episcopul Gherasim era la rindul sau tot informator al Securitatii, dar preotii nu aveau de unde sa stie. Cu alte cuvinte, au dat jos o persoana de sprijin si au pus un informator, ambii cu dosarele distruse pe 22 decembrie 1989. In 1959, cind in Romania s-a dat decretul de desfiintare a monahismului, Epifanie a fost trimis la studii la Academia Teologica de la Sofia unde a stat pina in 1961. Apoi, intre 1962 si 1964 a fost trimis la Academia Teologica de la Zagorsk "" Moscova, deci se numara printre cei agreati de puterea comunista. Episcopia Buzaului si Vrancei nu a dorit sa reactioneze dupa aparitia acestui document. In fata acestei dovezi evidente, din care reiese ca multi dintre episcopii actuali au colaborat cu fosta Politie Politica, intelegem de ce la 19 ani de la schimbarea regimului comunist Sfintul Sinod al BOR nu a luat decizia canonizarii vreunui preot ortodox ucis in temnitele comuniste. (Valentin MUSCA)

A inceput procesul Mioarei Flenchea

Ieri, la Tribunalul Bucuresti, s-a derulat primul termen al procesului in care CNSAS cere dovedirea calitatii de informator al securitatii pentru subprefectul Mioara Flenchea. Pe data de 21 mai, Colegiul CNSAS a discutat cazul subprefectului si a decis trimiterea in instanta a documentelor pentru ca judecatorii sa se pronunte daca activitatea acesteia poate fi considerata "politie politica". Fostul subprefect a decis sa se apere singura. Mioara Flenchea a fost recrutata de Securitate in 1976, in timpul liceului si a primit numele conspirativ Diana Petrescu, dupa cum se arata in dosar. Flenchea a dat cu subsemnatul pina in 1989, oferind informatii despre colegi si despre ceea ce se intimpla la locul de munca. Securistii spuneau despre Flenchea ca este "atrasa de irezistibil de munca de culegere de informatii". Mioara Flenchea are 48 de ani si ocupa functia de subprefect dupa ce fostul secretar general al Prefecturii a fost condamnat pentru furt din conservele sinistratilor. Intre 1980 si 1998, Flenchea a fost hidrolog la Compania "Apele Romane", dupa care si-a inceput cariera in administratie, la Prefectura Vrancea. Mioara Flenchea isi va pierde curind functia dupa ce Guvernul a vacantat postul pentru care a dat examen liberalul Manole Merchea. De verdictul instantei depinde si viitoarea cariera de avocat a Mioarei Flenchea.

---