Ultima oră

Cu pusca la umar, pe urmele mistretilor

Mihaela Beșleagă
7 aug 2008 516 vizualizări
Un trofeu de mistret se ridica la 1.000 de euro, cu toate ca nu are colti de argint, dupa cum spune poetul

Peste aproximativ o saptamina, pe 15 august, se da oficial startul sezonului de vinatoare la mistret. Pentru aceasta campanie, care se va incheia pe 15 februarie, planul de recolta este de 90 de exemplare. Vinatorii straini, amatori de vinat mioritic, in special cerbi si capriori, ursi, dar si capre negre sau fazani, prepelite si cocosi de munte, nu par interesati de mistretul din padurile Vrancei. "Pe fondurile Directiei Silvice Focsani incepe in plin sezonul de vinatoare dupa 15 august. Dar la mistret sint cereri putine de la vinatorii straini, acestia aleg mai mult zona de Vest a tarii, care le este si mai aproape si este mai populata cu aceste exemplare. Noi avem vinatori mai mult din afara judetului, chiar si din Bucuresti", afirma George Capatina, seful departamentului de vinatoare din cadrul Directiei Silvice Focsani. Cit despre vinatorii autohtoni, se pare ca acestia s-au rarit considerabil in ultimul timp, din cauza ca "nu au bani", dupa cum argumenteaza silvicultorii. Totusi, in regiunea de deal, de unde iepurele sau fazanul lipsesc, mistretul este principala tinta pentru vinatorii locali care experimenteaza mai multe tehnici pentru a-l ochi. Goana este cea mai folosita tehnica in vinatoarea de mistret, insa vinatorii prefera si pinda. Oricare ar fii metoda de vinatoare, cunoscatorii spun ca mistretul se ocheste in torace pentru ca este rezistent la focuri de arma si poate fugi kilometri intregi, ranit fiind. Acesta este dificil de recuperat si moare de foame in citeva zile. In plus, mistretul se altereaza repede de aceea este necesar sa fie eviscerat rapid. Un trofeu de mistret se ridica la 1.000 de euro, in functie de calitatea exemplarului. Vinatorii trebuie sa mai achite, pe linga aceasta suma, si o taxa de 150 de euro. Mistretii pot fi vinati in toate zonele judetului, de curind aparind circa 10 exemplare si la cimpie, la Radulesti sau Vadu Rosca. (Mihaela BESLEAGA)


Mistretii fac ravagii la Vitileasca


Locuitorii din comuna Vintileasca s-au plins in nenumarate rinduri ca animalele salbatice le patrund in gradinile din apropierea padurii si le distrug culturile. «Mistretii ataca tot timpul, ne strica holdele, porumbul, cartofii. Vin in toate satele, si in Bahnele, si in Poiana Stoichii, Tanasari sau Neculele, dar astea sint lucruri obisnuite pentru noi, cei de la munte. Au mai facut padurarii cite o goana, mai trag focuri de avertisment, dar mistretii s-au invatat cu oamenii si cu zgomotele si revin la culturi. Intra chiar si prin garduri», ne-a spus primarul comunei, Marian Georgescu. Asemenea pagube s-au raportat si din alte localitati din zona de deal si de munte. Silvicultorii spun ca proprietarii trebuie sa investeasca in garduri pentru a-si proteja culturile. De asemenea, administratorul padurii poate interveni pentru indepartarea catre padure a mistretilor si sa le asigure hrana, pentru a preveni iesirea acestora din mediul natural. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.