Ultima oră

Intimidare la adresa Ziarului de Vrancea

Un jurnalist al cotidianului nostru este convocat de Serviciul de Investigatii Criminale, laolalta cu criminalii, hotii si tilharii, pentru ca a dezvaluit matrapazlicurile de la Administratia Pietelor u neregulile au fost aratate negru pe alb si de Curtea de Conturi u directorul Puiu Spiridon, seful Pietelor, si sotia sa Elena au facut plingere penala pentru insulta si calomnie si cer daune de 100.000 lei u mai inainte, Elena Spiridon a luat pe cont propriu o actiune de razbunare si a trimis citeva mailuri cu amenintari la Ziarul de Vrancea u acest caz tinde sa fie un precedent periculos pentru libertatea de exprimare a presei, dat fiind ca reincriminarea insultei si calomniei a ramas in aer dupa decizia Curtii Constitutionale u reprezentantii societatii civile spun ca autoritatile pot intimida astfel ziaristii incomozi

Un jurnalist al "Ziarului de Vrancea" este din nou tinta unei actiuni de intimidare din partea administratiei locale, cu largul concurs al Parchetului si Politiei Judetene care, iata, se intorc la vremuri de trista amintire. Colega noastra Iulia Cretu s-a ales cu o plingere penala pentru ca a "indraznit" sa scrie despre neregulile descoperite de Curtea de Conturi in activitatea Administratiei Pietelor. In loc sa se autosesizeze si sa demareze o ancheta, Politia s-a apucat sa ancheteze jurnalistii care au atras atentia asupra neregulilor din piete. Aflat sub protectia Primariei si Consiliului Local Focsani, colonelul (r) Puiu Spiridon, seful Administratiei Pietelor, a depus o plingere penala la Parchet, impreuna cu sotia sa, in care acuza o jurnalista de insulta si calomnie. Aceasta in conditiile in care reincriminarea insultei si calomniei este incerta dupa decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionala scoaterea celor doua infractiuni din Codul Penal. Culmea este ca neregulile semnalate de «Ziarul de Vrancea» fac parte dintr-un raport al Curtii de Conturi care a verifiticat anul trecut activitatea financiara a Primariei Focsani. Articolele au aratat de pilda faptul ca, in 2006, gradul de ocupare a meselor din Piata Moldovei ar fi fost de numai 24% si ca nu s-au luat masuri pentru eficientizarea activitatii. Onoarea «nereperata» a familiei Spiridon valoreaza, dupa cum se arata in plingere, 100.000 lei. Plingerea mai marelui pietelor a fost depusa la Parchet in aprilie si a ajuns la Serviciul de Investigatii Criminale din cadrul IJP Vrancea. Astfel, in loc sa alerge dupa criminali, judiciaristii cauta acum insulte si calomnii prin paginile jurnalului nostru si intimideaza jurnalisti, speriindu-le familiile. Prim "" procurorul Parchetului Judetean, Ion Lefter, se spala pe miini si spune ca decizia de a trimite dosarul la Investigatii Criminale nu-i apartine. «Eu dau numar unic la dosar, dosarul este trimis la Politie, iar ei il repartizeaza», ne-a spus Lefter, incercind sa paseze responsabilitatea asupra Politiei.

Intre criminali si hoti

Iulia Cretu, una dintre cele mai incisive jurnaliste de la «Ziarul de Vrancea», a fost chemata vineri la Serviciul de Investigatii Criminale, pentru a da o declaratie in dosarul deschis pe numele ei. Aceasta dupa ce politistii i-au trimis acasa o citatie care a avut darul de a-i ingrijora familia. Pentru articolele scrise, dosarul ziaristei a ajuns sa se afle intre cel al barbatului cercetat pentru dublul omor comis in noaptea de inviere la Nistoresti si cel al furtului unei case de bani. Seful Serviciului, comisiarul sef Marian Cirjica, a explicat ca, potrivit legii, el are obligatia de a da curs oricarei plingeri formulate de catre cetateni. La rindul sau, noul sef al IPJ Vrancea, comisarul sef Sandel Doaga, a precizat ca o astfel de plingere de calomnie, potrivit art. 205-206 Cod Penal, se face de obicei la instanta. "De regula aceste plingeri sint formulate instantelor judecatoresti. Dar, daca astfel de plingeri ajung la noi, trebuie sa le dam curs si sa urmam procedura legala. Sincer, pina acum nu am mai avut astfel de plingeri de calomnie formulate impotriva unor jurnalisti", a declarat Sandel Doaga. Prim-procurorul Parchetului spune ca plingeri privind insulta si calomnia curg in institutia pe care o conduce, mai putin cele indreptate impotriva jurnalistilor, care scriu de regula subiecte de interes public. Cum accesul la justitie este liber, acestea sint redirectionate catre instantele de judecata. Totusi,

prim-procurorul Ion Lefter, care s-a grabit sa trimita plingerea la Politie, spune ca Parchetul este obligat sa inregistreze orice plingere si sa dea o solutie.

Amenintari pe mail

Incepind din luna februarie a acestui an, pe mail-ul "Ziarului de Vrancea" au fost trimise mai multe mesaje, de la o persoana care s-a prezentat a fi Elena Spiridon, care contineau amenintari voalate la adresa colegei noastre. La vremea respectiva, cotidianul nostru a decis sa nu ia in considerare aceste mail-uri, considerindu-le doar o forma de nemultumire a celei care, coicidenta sau nu, poarta numele sotiei sefului Administratiei Pietelor. Elena Spiridon se refera in mai multe rinduri la Dumnezeu in cele scrise, insa mai mult pentru a ameninta, in unele cazuri voalat, in altele direct. In mail-ul trimis pe 27 februarie 2008, de Spiridon Elena (elena_sp.fcs52@yahoo.com) se spune: "Mi se pare ca esti cam tinara pentru a pleca la cel pe care-l slujesti" (diavolul "" n.r.). In acelasi mail, dupa ce a mai scris citeva rinduri, Elena Spiridon trece la amenintari mai putin voalate: «("¦) s-ar putea sa lovesti oameni ca dumneata (fara Dumnezeu) si te vor rasplati personal sau prin intermediari. Ai grija, caci cu masura cu care dai cu aceea primesti, mai devreme sau mai tirziu». Intr-un alt mail, amenintarea este si mai directa: "Stimata domnisoara sau doamna, doar mi-am permis sa va avertizez ca este posibil sa loviti in oameni care se bazeaza pe forta fizica si sa va rasplateasca".

«Libertatea de exprimare devine infractiune»

Reprezentantii societatii civile cred ca acest caz poate fi un precedent periculos si spun ca plingerile penale pentru insulta si calomnie pot fi folosite de autoritatile vizate de dezvaluiri pentru intimidare, intrucit nimeni nu se simte confortabil atunci cind este chemat sa dea declaratii la Serviciul de Investigatii Criminale. Intimidarea la adresa "Ziarului de Vrancea" este posibila deoarece Curtea Constitutionala a decis la inceputul anului trecut ca abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta si calomnia este neconstitutionala, in contradictie cu ceea ce spun forurile Uniunii Europene. «Libertatea de exprimare devine infractiune. E suficient sa se intimple o data, asta ii va timora pe jurnalistii de pe plan local. Si, avind in vedere ca Vrancea a fost intotdeauna un judet mai sensibil, reintroducerea insultei si calomniei este posibil sa aiba un efect mai mare asupra presei din Vrancea. Este de asteptat ca, fiind an electoral, toti politicienii sa fie mai sensibili la ceea ce se scrie. Mi se pare absurd ca Politia se sesizeaza atit de repede in acest caz si ar fi bine sa-i intrebati pe cititori daca in cazuri de furt se sesizeaza la fel de repede. La jurnalisti se sesizeaza foarte bine, dar in dosare mult mai serioase mult mai greu. Politistii ar fi bine sa se ocupe de cazuri serioase», a declarat Liana Ganea, coordonator programe al Agentiei de Monitorizare a Presei «Academia Catavencu». Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, atrage atentia ca ne aflam intr-o situatie periculoasa pentru libertatea de exprimare. "Chestiunea va deveni ingrozitor de grava daca procurorul va decide trimiterea in judecata a jurnalistului. Ideea este ca dupa ce Curtea Constitutionala a decis ceea ce a decis, situatia insultei si calomniei a devenit mai neclara ca inainte. Potrivit unor experti juridici, o lege odata abrogata nu poate fi adusa la viata decit printr-o decizie a Parlamentului. Curtea Constitutionala nu poate sa «invie» o lege, ci doar sa spuna ca Parlamentul a facut o greseala. Exista insa si experti care spun ca din momentul in care Curtea Constitutionala a dat aceasta decizie, atunci insulta si calomnia sint reintroduse in Codul Penal. Aceasta neclaritate este mai periculoasa decit daca cele doua articole sint in Codul Penal. Depinde de scoala juridica a judecatorului, care poate interpreta daca insulta si calomnia sint in Codul Penal», a declarat Ioana Avadani. (Doina GANEA, Mihai BOICU)

CASETA I

Libertatea presei din Romania arata "mai prost" decit in 2006

Libertatea de exprimare in 2007 arata "mai prost decit 2006", din cauza extinderii influentei politice asupra media si a masurilor legislative "regresive", se arata in raportul "Libertatea Presei in Romania 2007", alcatuit in cadrul programului FreeEx si prezentat la inceputul acestei saptamini de Agentia de Monitorizare a Presei. Documentul aduna toate evenimentele importante ale anului 2007 care au influentat libertatea presei din Romania. Potrivit raportului, anul trecut au crescut presiunile politice asupra institutiilor publice - TVR, CNA au fost supuse unui asalt din mediul politic, partidele PNL si PSD disputindu-si conducerea lor - iar Traian Basescu este lider al agresiunilor verbale impotriva ziaristilor. Conform aceluiasi raport, reintroducerea in codul penal a calomniei si insultei a regresat reforma in domeniul legislatiei mass-media. Liana Ganea, coordonator FreeEx, a declarat ca "nu exista o cultura a transparentei asa cum ne-am dori", singura modalitate de a o obtine ramine apelul la instante. Printre principalele puncte ale raportului AMP se numara in plan legislativ si faptul ca s-a declarat neconstitutionala dezincriminarea insultei si calomniei, Guvernul a adoptat o initiativa de cod administrativ care ar putea trunchia accesul la informatiile de interes public. (D. G.)

Practica juridica la CEDO sprijina libertatea de exprimare

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) s-a afirmat in mod constant ca protectia libertatii de exprimare, mai ales in cazul presei, include "recurgerea la o doza de exagerare sau chiar provocare", pentru ca libertatea presei trebuie sa aiba "spatiu de respirat" (a se vedea intre altele cazul Dalban vs. Romania sau Dichand si altii vs. Austria). Limitele criticii acceptabile sint astfel mai largi in cazurile in care critica este adresata functionarilor publici pentru ca ei exercita putere si, in consecinta, trebuie supusi controlului presei si al opiniei publice. In concluzie, ziaristul este liber sa-si exprime opiniile cu privire la orice problema de interes general. Opiniile nu trebuie sa fie "cuminti", neutre, nesuparatoare, ci ele pot ofensa, soca sau deranja, pot fi exagerate sau provocatoare. Ziaristului nu i se poate pretinde sa faca proba veritatii opiniilor sale. Ceea ce se cere jurnalistului este sa actioneze cu buna-credinta, care se apreciaza in functie de scopul urmarit de ziarist: acela de a pune in discutia publicului, de a atrage atentia publicului cu privire la o chestiune de interes public sau numai de a discredita o anumita persoana. Buna-credinta este astfel prezumata daca scopul declarat de jurnalist este cel de a discuta un subiect de interes public, iar partea vatamata trebuie sa faca dovada contrara. Nu este suficienta simpla afirmatie a partii vatamate ca ziaristul a urmarit sa o discrediteze. (D. G.)

---