Miliarde nejustificate incasate de firme
In episodul precendent al rezumatului rechizitoriului intocmit de procurorii DNA in "Dosarul coruptiei", faceam referire la mai multe lucrari cu deficiente in judet, lucrari "realizate" in anii 2004 - 2005.
Astazi aducem in discutie nota de constatare a Garzii Financiare. Pe parcursul cercetarilor, prin adresa din 27 martie 2006 s-a solicitat Comisariatului General al GF efectuarea unei constatari referitoare la activitatea SC Aispa Stars "â"¢95 SA, SC Utilaj Construct Service SA si SC Top Media SRL, toate cele trei firme aflindu-se in lichidare judiciara. La SC Top Media SRL s-a constatat faptul ca in perioada iulie - decembrie 2004 firma a incasat in contul Banc Post suma de sapte miliarde de lei vechi, din care 3,7 miliarde de la CJ Vrancea. Procurorii il acuza pe Vasile Graur, fratele Valeriei Teodorescu, si administrator al firmei in cauza ca a utilizat 5 miliarde de lei vechi in scopuri personale.
Miliarde si, iarasi, miliarde
La SC Aispa Stars "â"¢95 SA s-a constatat ca in perioada derularii contractelor, iulie - decembrie 2004, societatea a ridicat in numerar din banci si a introdus in casierie suma de 24 de miliarde de lei vechi. La aceasta se mai adauga 6 miliarde de lei vechi incasari de la clienti. "Pentru sumele ridicate in numerar, Corneliu Prunache nu poate justifica destinatia si utilizarea acestor sume, neexistind nici un fel de document cu privire la aceasta. Este vorba, in cauza, de o suma de 17 miliarde de lei vechi », se arata in rechizitoriu.
La SC Utilaj Construct Service SA s-a identificat o situatie asemanatoare, cu diferenta ca suma ridicata din banca a fost de 13,9 miliarde de lei vechi, din care 11,6 miliarde de lei a fost ridicata cu titlu de avans, de catre persoane din cadrul societatii, fara nici un fel de documente justificative. «Urmeaza ca fata de cei trei faptuitori, Prunache Corneliu, Graur Vasile si Mihaiuc Vasile, administratorii celor trei societati comerciale, sa se disjunga cauza si sa se efectueze acte premergatoare sub aspectul savirsirii infractiunilor prevazute de art. 272 pct. 2 si 3 din Legea 31/1990 si art. 215.1 alin 2 din Codul Penal », se mai arata in rechizitoriu.
Explicatii puerile date de Costeanu
Cind a fost intrebat cu privire la lipsa proiectelor in cazul lucrarilor de reabilitare, Ion Costeanu a spus ca a intocmit caiete de sarcini pe care el le-a considerat a fi "proiecte". Tot cu privire la acest aspect a motivat prin faptul ca a urmat instructiuni datind din 1981, care prevedeau ca reabilitarea unui kilometru de drum pietruit se face prin asternerea a 300 metri cubi piatra pe kilometru. Asta desi existau acte normative cu prevederi extrem de riguroase. Ion Costeanu a recunoscut in declaratia sa ca cei 63 de miliarde de lei vechi alocati erau insuficienti pentru executia tuturor lucrarilor contractate. Totodata, a aratat ca s-a consultat cu Marian Oprisan si cu Mircea Diaconu, iar acestia i-au spus sa faca in asa fel incit sa se pietruiasca cit mai multe drumuri comunale. In acest fel s-a ajuns ca, in dorinta nefondata de a creste lungimea traseelor pe care s-a actionat, sa se execute lucrari superficiale, de proasta calitate.
Iacob a refuzat sa semneze unele situatii
Cu ocazia audierilor, Valeriu Iacob nu a putut confirma faptul ca a supravegheat corespunzator lucrarile si ca a comparat cantitatile de materiale puse in opera cu caietele de sarcini sau proiectele tehnice. Iacob a declarat ca in cazul celor 15 drumuri in care nu a semnat situatiile de lucrari, a facut acest lucru intrucit nu avea certitudinea ca aceste lucrari s-au efectuat, iar ca celelalte documente le-a semnat "la insistentele lui Rusu si Costeanu".
Totodata, procurorii DNA sustin ca Marian Oprisan nu se poate prevala de faptul ca nu era problema lui urmarirea modului legal al derularii programului (asa cum a aratat in declaratia sa) deoarece art. 115 si 116 din Legea 215/2001 a administratiei publice locale prevede ca presedintele CJ raspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate si asigura respectarea si aplicarea legilor si a normelor in vigoare. In alta ordine de idei, din adunarea sumelor inscrise in ordinele de plata, reiese faptul ca a fost platita suma de 15,4 miliarde de lei vechi pentru lucrari de reabiliatre si 41, 1 miliarde de lei vechi pentru lucrari de pietruire. Suma totala platita de catre inculpati pentru ambele categorii de lucrari reprezinta 56,6 miliarde de lei vechi si reprezinta prejudiciu datorita faptului ca, « asa cum am demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu, a fost vorba de lucrari neefectuate, efectuate partial, de proasta calitate sau suprapuse cu alte lucrari », au conchis anchetatorii. In urmatorul episod al rezumatului vom prezenta acuzatiile in drept aduse inculpatilor din dosar. (Cristi IRIMIA)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
, acum 739393 zile, 12 ore, 9 minute, 9 secunde
, acum 739393 zile, 12 ore, 9 minute, 9 secunde
, acum 739393 zile, 12 ore, 9 minute, 9 secunde 
