Ultima oră

Craciunul pe vremea bunicilor

Valentin Muscă
24 dec 2007 2829 vizualizări
Dintotdeauna, magia serii de Ajun si Craciunul au fascinat imaginatia celor mici, fie ei bogati sau saraci u pe vremea bunicilor nu exista febra cumparaturilor de Craciun, dar familiile înstarite din orase ofereau copiilor cadouri aduse de la Bucuresti u cei saraci se multumeau cu un colac si un ban cu gaura u pe vremea bunicilor au aparut în Romănia felicitarile de Craciun u tot atunci americanii l-au îmbracat pe Mos Craciun în rosu si acest simbol s-a raspîndit si prin vitrinele negustorilor focsaneni u dupa razboi, comunistii l-au înlocuit pentru jumatate de secol pe Mos Craciun cu Mos Gerila

Frumusetea sarbatorilor de iarna a fost si pentru copilaria bunicilor nostri o perioada de basm, traita insa diferit de copiii din lumea satelor, fata de copiii de la tirg. Daca in familiile instarite ale orasenilor din Focsani, Odobesti, Panciu si Adjud mondenitatile bucurestene erau la moda si bunicii care au crescut la oras ascultau colinde la Radio, trimiteau felicitari si primeau cadouri, in lumea satelor vrincene copilaria bunicilor a fost cu totul alta. Cei mici se multumeau de Craciun cu o bunda noua sau o pereche de itari, cu bocancii de la fratii mai mari, iar flacaii primeau o caciula noua din blana de miel. Colindatorii primeau nuci si covrigi si rareori cite un popa mai instarit le dadea un ban cu gaura, din care puteau lua un sirag de covrigi. Craciunul insemna pentru copilaria bunicilor de la tara multa munca, mai ales pentru femei. Pe vremea copilariei bunicilor nu existau frigidere si daca era un Craciun calduros trebuiau sa topeasca toata grasimea de la porcul injunghiat in Ajun, sa faca jumari si sa puna carnea la adapost in ulcele de lut, cu grasime, ba sa mai afume si sunca si sa umple cirnatii. Nici masini de spalat nu existau, iar fetele pregateau lesia pentru a spala culmi de rufe, murdarite de barbati la muncile din Ajun. Nu se inventase nici drujba, asa ca baietii trageau de zor la taiat lemne cu beschia (fierul), iar codanitele care asteptau flacaii dadeau in fuga mare si o mina de var pe tavan, pentru ca in lumea satelor nu exista curent electric, iar gazul din lampa afuma repede tavanul. Asa era Craciunul pe vremea bunicilor nostri, inainte sa apara Mos Gerila, care a adus curentul electric, dar a si generalizat felicitarile in lumea satelor. "Ziarul de Vrancea" isi propune sa descopere tinerei generatii cum era Craciunul pe acele vremuri, dar si sa reaminteasca bunicilor momente de neuitat din copilaria acestora.


Craciunul in Muntii Vrancei


înainte sa apara "sticlele de plastic" si biliardul in circiumile din Muntii Vrancei, in ajunul Craciunului copiii mai mari pregateau de zor in bucatarie mastile pentru a merge cu Mos Ajun si Mos Craciun. Cei mai mici repetau prin soproane colinde, iar flacaii se adunau la un rachiu fiert, hotarind ce fete vor fi colindate si la cine vor innopta. Femeile maritate pregateau turtele pentru a-l intimpina pe preot, care venea cu Ajunul Craciunului, fetele mari isi puneau cirlionti prin par sa ia ochii flacailor, iar barbatii se luptau cu pirlitul porcului la groapa. Dimineata de Craciun invatatorii duceau copiii incolonati la impartasit si plozii mai rasariti plecau apoi cu steaua prin sat. Dupa slujba se mergea, cu mic cu mare, cu turte pe la nasi si parinti. Dupa o perioada de post, Craciunul aducea bucuria in casele mocanilor, care se ospatau sanatos cu bucate pregatite in Ajun. De Craciun mocanii puneau copiii in sanii trase de boi, bucate in desagi si treceau dealurile sa-si viziteze neamurile, copiii sau parintii care locuiau prin satele rasfirate din munti. Asta se intimpla pe vremea bunicilor cind Nasterea Domnului era momentul cind familiile se reuneau in jurul unei tochituri si a unei bucati de toba afumata, udate cu rachiu fiert, indulcit cu zahar ars in fundul ceaunului. Mocanii nu aveau cozonac cu smochine ca orasenii, dar faceau un fel de cozonac cu miez de nuca si chiar cu brinza, iar merele coapte in cuptor erau delicatesa oferita pruncilor. Asa era pe vremea copilariei bunicilor nostri, undeva prin satele din Vrancea arhaica.


Craciunul orasenilor


între cele doua razboaie, negustorii au adus in tirgurile Vrancei obiceiurile venite in Bucuresti din Occident si de peste Ocean. Nu existau pe acele vremuri supermarketurile, dar febra cumparaturilor patrunsese deja in sinul famililor instarite din Focsani si Adjud. Jucariile din lemn si globurile se gaseau pe piata negustorilor din orasul Unirii, iar familiile cu domiciliu pe Strada Mare se inghesuiau sa puna mina pe aceste bijuterii pentru copii. Aparuse in urbe si obiceiul impodobirii bradului in curte, obicei specific american, iar primii Mosi in culorile Coca-Cola, fie coborind pe hoarna, fie adus pe sanie de reni, erau deja prezenti in casele celor cu dare de mina. Cea mai mare forfota in Ajunul Craciunului era insa in Gara Focsani, unde veneau acasa junii plecati la studii si coconii la cumparaturi. Ca si astazi si pe vremea copilariei bunicilor de la oras, moda si tonul il dadea Bucurestiul, iar la seratele de Craciun organizate de lumea buna a urbei, la loc de cinste erau toaletele croite la Bucuresti si expresiile la moda in capitala. Presa vremii relateaza si ea povestea Craciunului, prezenta colinde, urari ale politicienilor, invitatii la serate dansante si la unele baluri organizate de marile familii.


  • Felicitarile de Craciun


  • Inventate de englezi la jumatatea secolului al XIX-lea, felicitarile de Craciun au fost pe vremea bunicilor cea mai frumoasa bucurie pe care o primeau de la cei dragi plecati departe de casa. Devenita o moda in Romania dintre cele doua razboaie mondiale, in timpul comunistilor felicitarile de Craciun cu eternul text "Sarbatori fericite!" au continuat sa aduca un strop de lumina intr-o societate dominata de Mos Gerila si Plugusorul muncitoresc. Distribuite prin

    librarii si pe la fostele magazine "Fondul plastic" si chiar la Posta, felicitarile au fost scoase din viata noastra de invazia chinezismelor electronice din anii \'90. Astazi, la Posta, felicitarile de

    Craciun sint de proasta calitate, in librarii sint prea scumpe, in timp ce cele mai frumoase felicitari s-au "refugiat" pe Internet. Daca in trecut Craciunul era perioada din an cea mai dificila pentru postasi, care nu mai dovedeau sa duca felicitarile si scrisorile la destinatari, astazi obiceiul bunicilor s-a dus, iar sms-ul a ucis rindurile scrise de mina pe felicitarea de la "Fondul plastic".


    Datinile de pe vremea bunicilor


    Cele mai frumoase momente ale Craciunului din vremea copilariei bunicilor le reprezentau datinile de Craciun. Obiceiurile din Ajunul Craciunului si din zilele de Craciun nu erau simple urari de sfirsit de an, ci reprezentau o adevarata reprezentatie teatrala. Cei mici mergeau cu steaua si colindul, cei mari perpetuau obiceiuri din vremea dacilor, increstinate insa. Cu masti lucrate cu migala, pictate cu simboluri inca necunoscute, dar si cu chipurile lui Mos Ajun si a lui Mos Craciun, tinerii mergeau si povesteau in seara de Ajun la ferestrele satenilor povestea mintuirii, a venirii pe lume a Fiului lui Dumnezeu. în noaptea de Ajun vaile Vrancei rasunau de glasurile cetelor de colindatori, mici si mari. Cetele de fete se fereau sa se intilneasca cu baietii, pentru ca si atunci se facea botezul cu zapada. în folclor, Mos Craciun personifica si anul cel vechi care trebuie sa moara pentru a se naste noul Craciun. înca mai sint sate unde se pastreaza colinde in care se vorbeste despre moartea si inmormintarea Mosului, adica a anului vechi. Conform traditiei, primele cete de colindatori au fost pastorii care au venit si s-au inchinat pruncului Iisus la ieslea din Bethleem. Astazi, de colindat colinda cu preponderenta copiii, insa putini sint cei care mai duc prin sate vestea Nasterii Domnului cu steaua. Flacaii nu mai merg pe la fete, turtele le cumparam de la patiserie, iar barbatii umbla hamesiti dupa credite pe la banci. Craciunul pe vremea bunicilor era sarac in cadouri, dar bogat in obiceiuri si bucuria comuniunii. Craciunul nepotilor este unul al opulentei, dar al saraciei sufletesti. Avem casele pline de daruri si sufletele goale de bunatate. Mosi Craciun gasim la tot pasul de inchiriat, Craciunitele ne asteapta prin supermarketuri, concursurile de Miss Craciunita au distrus sarbatoarea Nasterii Domnului, iar misterul serii de Ajun si al noptii Nasterii Domnului pare sa moara o data cu bunicii. (Valentin MUSCA)


  • Nasterea Domnului


  • Cunoscuta mai mult sub denumirea de Craciun, Nasterea Domnului este sarbatoarea care aminteste venirea pe lume a Fiului lui Dumnezeu in ieslea din Bethleemul Iudeii. în primele

    trei secole Nasterea Fiului Omului a fost sarbatorita o data cu Botezul (Boboteaza), pe 6 ianuarie. Pentru a sterge din memoria crestinilor amintirile vechilor religii, spre 350 d.H. s-a hotarit ca Nasterea sa se sarbatoreasca pe 25 decembrie, data ce se apropia de ziua cind se aduceau sacrificii vechilor divinitati, Saturn si Mitra. Pina in secolul al XIX-lea, in Tarile Romane Anul Nou s-a sarbatorit de Craciun si 1 ianuarie era numit Craciunul Mic. în epoca moderna, Craciunul s-a rupt de Anul Nou si a devenit una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii, fiind singura mare sarbatoare crestina ce se sarbatoreste la aceeasi data de catre toate confesiunile crestine. Este o sarbatoare a ecumenicitatii prin excelenta si a tolerantei, a familiei si a opulentei. Craciunul este prima zi din seria sarbatorilor de iarna, care tin doua saptamini si se termina, nu cu Boboteaza, ci cu Sfintul Ioan Botezatorul, pe 7 ianuarie. Celor care poarta numele de Craciun, La Multi Ani si un An Nou fericit! (V. M.)

    Foto: Emanuel Tanjala


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 6

    Adaugă comentariu
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    Aceasta sarbatoare este minunata pentru toata lumea si prin acest sursa sa va urez si dumneavoastra tot ce e mai bun pe lume bucurii fericiri si un an nou plin de bucurii. La Multi Ani!!
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    colindele cindva erau facute de totii copii ,acuma sint putini copii care mai bat pe la usile gospodarilor ,s-au dus vremurile traditilor,pacat.La multii ani tuturor romaniilor din tara si de peste citeste integral
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    SARBATORI FERICITE INTREGII REDACTII! MULTUMESC MULT PENTRU TOT CEEA CE ATI FACUT PENTRU VRANCENII CARE NU SUNT IN VRANCEA. SA FITI SANATOSI SI SA NE BUCURATI IN CONTINUARE. URARI SPECIALE D-NEI citeste integral
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    MERRY CRISTHMAS AND A HAPPY NEW YEAR
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    sarbatori fericite la toti romani in special focsenenilor LA MULTI ANI UN AN BUN SANATATE SI FERICIRE ca bunic imi amintesc cum mergeam cu prieteni cu colindu in seara de craciun si cu plugu in citeste integral
    , acum 737018 zile, 21 ore, 19 minute, 11 secunde
    ERAM IN CLASA 1A DE LICEU LA LICEUL UNIREA, SI MERGEAM CU COLINDUL CU COLEGII CRESTINI PELA CASELE PROFESORILOR IMI AMINTESC DE PROFUL ISPAS CARE LOCUIA NU DEPARTE DE LOCUINTA NOASTRA.ERA citeste integral
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.