Ultima oră

Galerie foto+VIDEO:TRADIŢII ŞI OBICEIURI DIN VRANCEA ÎN PRIMA ZI DE PAŞTI

Janine VADISLAV
17 apr 2017 3338 vizualizări
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi îmbucurătoare sărbătoare de peste an este sărbătoarea Paştilor, sau Învierea Domnului. Sărbătoarea Paştilor, sărbătoarea luminii şi a bucuriei, şi-a păstrat nealterată, magia şi sfinţenia fiind prilej de linişte sufletească şi de apropiere de familie. Din momentul săvârşirii Învierii Domnului nostru Iisus Cristos, salutul obişnuit este înlocuit cu cel de "Hristos a-nviat", la care se răspunde "Adevărat a-nviat", salut păstrat până la Înălţarea Domnului.

Un obicei, vechi de când lumea, spune că în această zi trebuie să te speli cu apă ne începută, adusă de la fântână, în care se pune un ou roşu, un ban de argint  şi flori, să fie toţi frumoşi, roşi în obraji, cum e oul încondeiat şi florile de primăvară.

 

În satul Lepşa, obiceiul e ca prima zi de Paşti să fie petrecută în familie, alături de copii şi nepoţi. Bunica  Aneta Marian aşteaptă cu nerăbdare această sărbătoare, să i se umple casa de nepoţi. Dis de dimineaţă pregăteşte coşul cu bunătăţi: ouă, cozonac, drob de miel, brânză,  după care merge, împreună cu rudele ei  la biserică, să fie bucatele binecuvântate de preot.

 

„Am pregătit carne de miel, tradiţională de Paşti, cozonac, ouă roşii, ciorbă de miel, miel la ceaun. La noi în zonă  mielul se face la ceaun.  Aşa am învăţat de la străbuni, în ceaun, la plită. Pregătim la grătar sau tochitură de miel din măruntaie”, spune Aurica Marian.

 

Când coşul e gata, toată familia, mai puţin străbunica Măriuţa,  pleacă la biserică unde preotul binecuvântează bucatele pregătite de sărbătoare, căci, în această zi sfântă, toţi din familie, oriunde ar fi, sunt aşteptaţi  cu drag să vină acasă.  Străbunica  Măriuţa îşi aminteşte cu emoţie cum era pe vremea tinereţii sale.

 


Era frumos tare, ne pregăteam înainte, coseam tot postul mare la cămaşa pe care o îmbrăcam luni, după Paşti. Ţeseam  catrinţele,  una mai frumoasă decât alta, cu modele care mai de care.  Băieţii veneau să ne ceară de la părinţi, să mergem la bal, la salon."

 

- Vă dădeau voie părinţii? o întreb pe  străbunica Măriuţa.

 

„Ne dădeau, fetele erau altfel pe  vremea mea, mai cuminţi”, spune  bătrâna zâmbind.

 

La întoarcerea de la biserică, bunica Aurica pune într-o cana mai mare, din lut, un ou roşu, flori şi un  ban de argint, peste care toarnă apă ne începută, adusă de la fântână. Fiecare se clăteşte cu apă pe faţă, să fie roşu în obraz ca oul, frumos ca florile de primăvară şi sănătos tot anul.

 

„Punem ou roşu în apă, o floare, un bănuţ şi ne clătim pe faţă, să fim voioşi, să fim roşi la faţă. Cine se spală ultimul, ia bănuţul!”

 

După ce-au umplut masa cu bunătăţi, afară, la soare, sub pomii înfloriţi, ciocnesc cu toţii câte un pahar cu vin, să aibă putere de muncă şi nu gustă din bucate până nu ciocnesc şi un ou, să fie mereu împreună, aşa cum sunt în prima zi de Paşti.

 

„La noi e un obicei păstrat de sute şi sute de ani...  Se spune că  dacă ciocnim ouă în ziua de Paşti, membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă”, spune bădiţa  Valeriu Nedelcu, fiul  străbunicii Măriuţa.

 

„Ne bucurăm că am mai prins încă un an să sărbătorim Paştile cu mama - străbunică, eu bunică, cu fraţii  şi nepoţii.  Suntem în familie, uniţi şi aşa să rămânem mereu”, spune bunica Aurica Marian.

 

„Tare e bine  când îi văd acasă, parcă simt lipsă când nu-s aici!” spune şi Măriuţa Nedelcu.

 

Bucuria este mare în familie, mai ales că de Paşti  a putut să vină acasă şi nepoata Eliza, aflată la studii în străinătate.

 

„Am  venit special din Berlin unde studiez. Pentru noi e ceva obişnuit  să petrecem aceste sfinte  sărbători,  împreună, e tradiţie  respectată de toată familia. Mi-era dor de sat, de oameni, de curtea noastră, de verişorii mei, de bunica, de poveştile străbunicii noastre.”, spune Eliza care a dorit să facă si o  urare. 

 

„Paşte fericit şi multă înţelepciune. Cristos a Înviat! ”

 

În Vrancea Arhaică  există credinţa, transmisă din generaţie în generaţie, că nu e bine să dormi în ziua de Paşte, că-ţi ia strigoiul anafura dintre dinţi, o vinde diavolului şi nu mai ai noroc în casă. Puteri deosebite i se atribuie şi lumânării de la Înviere, care este păstrată şapte ani, fiind aprinsă în caz de grindină, furtuni, sau mari primejdii.     (Janine  VADISLAV )

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.