Ultima oră

DACĂ PASIUNE, DRAGOSTE ŞI RĂBDARE NU E, NIMIC NU E ....

Janine Vadislav
5 mar 2017 4095 vizualizări
Nicuşor Dudu, din Soveja, este silvicultor de meserie. Acasă însă, la părinţi, a crescut cu animale în ogradă. Părinţii aveau câteva vaci cu care ţineau casa şi copiii pe la şcoli. Atunci, în copilărie, a prins fermierul nostru drag de animale şi s-a ataşat atât de tare de ele încât şi-a promis că va avea şi el câteva, cândva, poate la pensie...

In 2005 şi-a cumpărat  3 vaci cu lapte, în 2008 avea deja 10.  Acum are 15 vaci cu lapte, dintre care 12  din rasa brună, înscrise în Registrul Genealogic al rasei.  Are şi doi cai pentru treburile din gospodărie şi, aşa cum îi stă bine omului, câini de pază şi pisici. În grajdul unde este o curăţenie impresionanta, are  şi 5 viţeluşi abia veniţi pe lume, dar efectivul este în creştere căci mai are 7 vaci gestante. Deşi la pensie, Nicuşor Dudu nu are cum să se plictisească fiind tot timpul printre animalele de care este foarte mândru. Despre griji şi probleme vorbeşte rar dar, spune el, ce bine le-ar prinde fermierilor un ajutor mai mare  din partea statului, ar fi ca o gură de oxigen care să-i întărească, să meargă mai departe.     

-  "Părinţii mei au avut câteva văcuţe, iar eu, deşi am lucrat în silvicultură, am fost mereu ataşat de animale. Când am ieşit la pensie  am decis să cresc si eu. Acum  am 15 vaci cu lapte şi  doi cai, îmi place să fie ograda plina. Experienţă aveam, aşa că am decis să-mi fac o ferma. După mai bine de 10 ani, am reuşit, să-mi văd visul cu ochii. Nu-i uşor dar, dacă e pasiune şi dragoste de animale, totul este posibil, mai mult devine o plăcere. Munceşti de plăcere, dar trebuie să ai satisfacţia muncii tale”, spune nenea Dudu.

De când a început să-şi dezvolte  ferma singurul lui gând sunt doar animalele, cum să facă să nu le lipsească nimic, să  fie bine hrănite şi îngrijite, să beneficieze de asistenţa medicului veterinar, mai ales în timpul fătărilor.

- "Nu dormi noaptea, alergi la medic, îl scoli din somn şi nu te mişti din grajd până nu vezi viţelul sănătos tun şi văcuţa  pe picioarele ei.  Deşi pare greu de crezut pentru cei care nu au animale,  suntem foarte legaţi de  ele, simt şi înţeleg  orice, numai că nu pot vorbi. Toată  ziua sunt în mijlocul lor. Dacă plec undeva, musai să trec pe la ele. să văd, au mâncare, dacă e curat în grajd", spune fermierul

„ Ce le daţi să mănânce?”

- Am fân de munte, lucernă şi tărâţă de grâu, hrană curată, naturală.  Am 12 vaci rara brună care merg foarte bine în zona noastră, dau zilnic în jur de 15l lapte.

„Cheltuiala e mare?

- Destul de mare, dar dacă ai plăcere şi ţi-i drag ce faci, depăşeşti momentele dificile.

Nenea Nicuşor Dudu recunoaşte că nu curge doar lapte şi miere în fiecare zi, sunt şi probleme cu subvenţia de la APIA. Nu că ar întârzia prea mult, dar nu este de ajuns. Acum, cu vacile înscrise în Registrul Genealogic de rasă  vor veni bani mai mulţi, iar crescătorii de animale vor avea alt curaj.


„Ce faceţi cu laptele?

- Facem „Caşcaval de Soveja” afumat  pe care îl vindem în piaţă.  Aş fi mai bucuros, dacă ar veni un achizitor de lapte, care m-ar scuti de  o munca în  plus. Dar, dacă nu se poate, trebuie să-l valorificăm, nu-l putem  da la porci.

Vacile lui nenea Dudu, înscrise n  Registrul Genealogic de rasă,  au fost  însămânţate artificial, cu material seminal de calitate, aşa că acum are deja primii viţei.

- N-am preferinţe, spune crescătorul nostru, sunt frumoşi, sănătoşi, asta contează. Sigur că ne-ar bucura să fie mai multe viţeluşe, să mărim efectivul de mame peste 2 ani. Aş avea mai multe animale de rasă iar  banii de la APIA ar fi mai mulţişori.

„Ce faceţi cu banii?”

- "Cumpărăm furaje, ca să avem animale dezvoltate bine şi sănătoase.  Facem îmbunătăţiri la grajdul de vite, poate mărim ferma. Dacă îmi fac socotelile cum trebuie şi cheltuiesc cu chibzuială, sigur că-mi ajung banii".

Anul acesta va primi aproape 800 euro pentru fiecare vacă înscrisă în Registrul Genealogic de rasă, bani care îi încurajează pe crescătorii de bovine sa meargă mai departe. Dar, s-ar părea adevărata problemă e alta.

- "Tinerii  nu sunt interesaţi să dezvolte o astfel de afacere, chiar şi aceia care au avut acasă animale sunt  reticenţi. E muncă multă, ne plătită, fără prea multe satisfacţii mai mult, te ţine legat de fermă".

„Pentru dumneavoastră, cum e?”
    
- "Poate n-o să creadă mulţi, dar pentru mine, cea mai mare bucurie e când văd animalele  sătule, sănătoase şi viţeii zburdând prin grajd. Parcă întineresc. E pasiune, dar asta nu înseamnă că toţi trebuie să simtă, sau să facă aşa, ca mine. Nu poţi creşte animale dacă nu le iubeşti, fără să le îngrijeşti tot timpul, fără să fii mereu între ele.  Ai o responsabilitate mare".  O vorbă din bătrâni spune că  „ochiul  stăpânului îngraşă vita ”. Câtă dreptate şi adevăr în câteva cuvinte simple şi de bun simţ.

Inginerul Petrică Avram, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine îi înţelege şi pe cei care şi-au lichidat afacerea. Cu  dorinţa numai,  nu poţi te dezvolţi ca fermier  şi nici rezişti pe piaţă.  El spunesunt persoane care au primit  bani de la stat, au cumpărat animale, le-au ţinut cinci ani, după care au vândut tot, pentru că nu au făcut faţă.

-" Nu au preţ la lapte. Un litru de lapte se plăteşte cu 50 de bani, nu poţi face performanţă. Merg la abator, pe 1kg de carne în carcasă  primesc 6- 7 lei, nu poţi să faci performanţă. Dacă  nu eşti sprijinit, nu poţi face zootehnie din vânzarea laptelui la un preţ derizoriu..."

„Care e soluţia?”

- "Statul să intervină mai mult, cum a făcut comunitatea europeana la ei.  Şi ei au probleme dar, in comparaţie  cu noi, subvenţiile sunt mult mai mari. Pe noi ne subvenţionează  cu 20-30 la suta  din suma pe care o primesc fermierii lor.  Spre deosebire de crescătorii de bovine din România, fermierii din UE primesc şi  subvenţii pe islazuri, pe motorină, pe cap de animal s.a.  În concluzie, oamenii noştri sunt pregătiţi, vor să facă treabă , dar nu au cu ce să susţină această activitate. Atâta timp cât nu poţi trăi din creşterea animalelor, nu se mai ocupă nimeni de zootehnie. Dacă se merge în ritmul acesta, în 3-4 ani efectivul de bovine  scade cu 30-40 la sută. Dacă am intrat în competiţie cu fermierii din UE, ar trebui să fim sprijiniţi,  aşa cum sunt cei din UE", spune inginerul Petrică Avram.

Nenea Dudu ascultă şi numai dă din cap, el ştie mai bine ca oricine cum stau lucrurile.

„L-aţi sfătui pe fiul dumneavoastră  să se lase de silvicultură  si să se ocupe de fermă?” îl întreb.

- "Mă sfătuieşte el pe mine  să mă las de animale! .... Dar nu pot, m-am ataşat atât de mult, că nu pot să mă las.

„N-are cine prelua ferma... ”   

- Nici vorbă, cât mai pot eu, nu văd ca fiul meu să preia...  Când n-am să mai pot, gata! Poate mă ţine Dumnezeu sănătos."

Ce se întâmplă cu generaţiile care ajung acum la maturitate şi nu mai pot face ce făceau bunicii lor şi munci cum muncesc  părinţii lor, nu mai au dragoste de sat şi de ocupaţiile cu tradiţie? Contează mai mult banul, viaţa  trepidantă din oraşe, cu tentaţiile, satisfacţiile şi problemele zilnice?  Nu mai doresc să-şi crească pruncii la ţară? Nu văd oare cum rămân satele goale, nu văd casele părăsite, cu acoperişuri sparte, cu geamurile  prăfuite, semn ca acolo nu mai stă nimeni, cu grădinile pline de bălării vara şi de troiene iarna?  Cui îi mai este milă de viaţa care se retrage din aceste locuri altădată înfloritoare?  Veţi spune, unii dintre dumneavoastră,astea sunt vremurile, dar omul nu trebuiefie sub vremi, omul trebuiecrească,clădească,dea viaţă, să-si facă datoria,înmulţească talantul primit la naştere. Cum vom explica oare copiilor şi nepoţilor  că am lăsat de izbelişte tot ce am avut mai scump pe lume?  Ne rugăm pentru sănătatea bunicilor care se încăpăţânează reziste pe „baricade” ceas de ceas, zi de zi, dar cât vor mai putea şi ei să  reziste? Când nu vor mai fi ei, ce-o să se întâmple? (Janine VADISLAV)
...................

P.S. Fac cuvenita  rectificare, Dl. Ion  Ţuţu, crescătorul de oi, poate fi găsit în comuna Slobozia Ciorăşti. 

 

Citiţi  şi: MESERIA, BRĂŢARĂ DE  AUR




 

 



     

    


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Aurelia, acum 622 zile, 12 ore, 10 minute, 35 secunde
Degeaba are ferma ca as bate joc de oameni care ai sta la picioare si al argateste pentru un pac de tigari si un pranz de mancareface bani prin inselaciune asa ca nu ai dau nici un respect
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.