Ultima oră

MESERIA, BRĂŢARĂ DE AUR

Janine Vadislav
2 mar 2017 3770 vizualizări
Şi-au lăsat gospodăria de sub munte în grija rudelor şi au coborât la vale unde e mâncare mai multă pentru oi, mai bună şi la îndemână. Şi-au făcut alte saivane pentru oi, şi-au ridicat o casă potrivită pentru familie şi au cumpărat ceva pământ. Nu mult, strictul necesar, căci gândul le e tot la casa tinereţii lor dintâi, chiar dacă nu se vor mai întoarce acolo....

  

- Cine ştie, spune zâmbind Ion Ţuţu, un mocan autentic din Paltin, care a crescut de mic printre oi şi a „furat„ meseria  de la bunicii şi părinţii lui. Nu-i înalt şi nici voinic, dar e vânjos şi munceşte cât trei! Mâna lui dreaptă este Adriana, o femeie frumoasă, cochetă, harnică foc, despre care spune că i-a fost mereu alături. Munceşte mai ceva ca un bărbat, se  scoală în zori şi intră noaptea în casă, iar când începe sezonul la fătări, doarme lângă oi. 

 

Oile sunt frumoase, iar mieii, deşi mai sunt 5  săptămâni până la Paşti, bat spre 30 kg, în viu. Viitorul arată bine, cum spune nenea Ion Cosma, tot din Paltin care, la 80 de ani,  grijeşte singur de boii cu care munceşte la pădure, de cai şi de oile pe care le are pe lângă casă. Stai şi te întrebi - retoric, desigur, cum se poate aşa ceva, să fie „tinereţea fără bătrâneţe, care de la munca de zi cu zi li se trage? O fi, căci ne bănuite sunt căile Domnului!

Unul a coborât la câmpie, celălalt a rămas în căsuţa dintre dealuri, la margine de sat.  Amândoi duc mai departe tradiţia strămoşească, fiecare în felul lui, asigurând prosperitatea familiei.  

 

Ion  Ţuţu are 1000 de oi, animale de rasă, de care este foarte mândru, dar şi cheltuiala e mare, peste 1,5 miliarde lei vechi pe iarnă, până dă colţul ierbii, bani pe care speră să-i scoată din vânzarea mieilor, chiar dacă mai lasă loc şi de  tocmeală. 

 

- Da, mai negociem, nu suntem la magazin.  Am investit mult, să avem animale frumoase, sănătoase, şi am cheltuit o grămadă de bani. Nu mai ştiu acuma dacă om putea-o lua înapoi. Cred că va fi bine, avem marfă bună, parcă mai bună ca anul trecut”, spune Ion Ţuţu.

 

În fiecare an, înainte de Paşti, nenea Ţuţu  are emoţii mari, deşi cumpărătorii îl caută acasă, la telefon sau,  mai nou, pe internet. I s-a dus vestea că are cea mai bună marfă din zonă.  Asta nu-l împiedică  să  fie îngrijorat, chiar dacă ştie că nu va rămâne cu mieii în saivan. În acest moment are deja 400 de miei la 35 kg, în viu, iar ceilalţi vin din urmă.  Vor pleca, în scurt timp, căci telefonul sună  întruna.

 

„Cum e marfa? întreb.

 

-  Marfa e bună, foarte bună, n-am avut aşa miei buni, ca anul asta.  Aşteptăm clienţii, să vedem ce oferte au, să ne hotărâm şi noi cum vindem. Au mai venit, mi-au dat 10, 11,12, lei/kg., in viu.  Mai aşteptăm, să vedem ce şi cum, până la Paşti mai e! spune Ion Ţuţu.

 

„Cât ar trebui să fie preţul, să rămâneţi şi cu un câştig?

 

-  Undeva la 12 lei, la viu, 25 lei tăiat.

 

„Acoperă cheltuielile?”

 

- Acoperă, nu lucrăm în pierdere.

 

„Vin şi din cei care au mai cumpărat de la dumneavoastră?

 

- Am clienţi vechi, de ani de zile. Vin înainte, aleg mieii şi, cu câteva zile înainte de Paşti îi sacrifică. Clienţii vechi îşi aduc neamurile şi prietenii, care cumpără tot de la noi. Majoritatea mieilor  îi vând pe internet.  Am vândut şi anul trecut şi acum doi ani.  A fost bine. Noi nu ştim să umblăm, dar avem copiii care umblă pe internet. Cei mai mulţi pleacă la export. Vin tiruri şi  încarcă aici, la saivane...  Avem însă un obicei, bun zic eu, nu dăm mieii din ocol până ce nu văd banii intraţi în cont. 

 

„Au fost ciobani cu marfa luată şi ne plătită?”

 

- Păi da, au fost, nu şi-au  mai văzut banii, miliarde de lei vechi.      

 

„Paza bună trece primejdia rea....”

 

- E bine să fii prevăzător, noi cu banii ăştia ţinem casa şi animalele. Cum vă spuneam,  nu ne-mbogăţim, trăim şi noi un trai decent”, spune nenea Ţuţu.

 

Ajutorul de nădejde în gospodărie este soţia,  Adriana, care duce greul casei şi vinde şi la piaţă. Începe lucrul la 5 dimineaţa şi-l mai termină pe la 8-9 seara. Când fată oile, nu mai e timp nici de  dormit. Singura ei dorinţă e  ca din comercializarea mieilor să reuşească să acopere cheltuiala de peste an.

 

„E grea viaţa de ciobăniţă? o întreb.

 

- Nu-i grea doamnă,  nu-i preţul bun, că dacă preţul  ar fi bun, ne-am mai acoperi.

 

„Sunteţi mulţumită?”

 

- Mai avem şi răsplată..., spune Adriana, scumpa la vorbă, dar iute la muncă.

 

Cât stăm de vorbă soseşte un cumpărător.  Andrei Staicu a venit să-şi aleagă mielul. Se cunosc demult, au fost vecini în Paltin. În fiecare an, Andrei face câte 150 km, dus /intors, doar pentru a alege cel mai bun miel. În ultimii ani şi-a adus şi prietenii.

 

-  Îl ştiu de copil, spune Andrei, cu asta am văzut că se ocupă. De la el cumpăr miel, are lucru bun, cea mai bună marfă, miei crescuţi cu porumb, lucernă, grâu, nu cu concentrate...., Îs crescuţi natural. În fiecare an vin cu prietenii, spune Andrei Staicu.

 

Le place viaţa lor şi meseria crescător de oi, pe care n-ar schimba-o pentru nimic în lume. Le place libertatea  de a gândi şi hotărâ ce e mai bine pentru familia, pentru turma lor de oi, pentru cîinii care păzesc ferma.

 

- Cel mai mult îmi place că sunt propriul meu stăpân şi al nevestei mele.... Şi nevasta e stăpânul meu....  E de bine, îţi dă o stare  de mulţumire sufletească, care te îndeamnă să treci peste greutăţi. Te simţi împlinit, şi fericit că dai socoteală doar bunului Dumnezeu, spune nenea Ion stând mândru în uşa saivanului, cu cojocul lung până la glezne pe umeri şi un zâmbet care-i luminează toată  faţa. 

 

„Am avut o zi bună, îi spun domnului inginer Ion Avram, mai marele peste oile şi caprele din Vrancea, fericit că sună telefonul şi cumpărătorii cer miei din Vrancea.

 

-  Avem peste 40.000 de miei care vor pleca la export în ţările arabe, în Franţa, Italia, Bulgaria.  Anul acesta Paştile ortodox se sărbătoreşte odată cu cel catolic, cerinţa e mare. Va fi bine, spune inginerul Avram care, în această perioada, nu-şi m ai vede capul de treabă. Dar îi place!

 

 

Nu am înţeles care va fi preţul pe kg, se negociază încă, dar piaţa va rezolva şi această  problemă. Să fie unul bun, zicem noi, şi pentru cel care vinde, şi pentru cel care cumpără. Dacă nu v-am spus încă, nenea Ion Ţuţu poate fi găsit în comuna Slobozia Ciorăşti , unde-l cunoaşte toată lumea. ( Janine VADISLAV )


Citiţi  şi: DACĂ PASIUNE, DRAGOSTE  ŞI RĂBDARE NU E, NIMIC NU E ....









6






 


6

 

           


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
alina, acum 623 zile, 19 ore, 32 minute, 7 secunde
MOS GERILA ESTI INVIDIOS SI NU-TI SADE BINE, CE VOR SPUNE COPIII? SCUZE, DE FAPT TU ESTI MOSUL FALS, CEL ADEVARAT SI CINSITIT ESTE MOS CRACIUN...
mos gerila, acum 626 zile, 19 ore, 38 minute, 15 secunde
Poza 13, individul cu sapca si machiat, nu este deloc un cioban autentic ci un tepar autentic! Tepar pe bani europeni si nu numai. Retineti figura lui, nu vreti sa veti de-a face cu el sau sotia, pe citeste integral
vasililca, acum 626 zile, 20 ore, 56 minute, 46 secunde
asa au ajuns bietii oameni sa lupte cu sistemul ticalosit de la Focsani.De fapt unde mai poti gasi in Vrancea un loc de munca profitabil,intr-un oras cu 2 fabrici ramase din 17 cat erau pe timpul lui citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.