Ultima oră

Cum vede CIA lumea în 2035 ?

Ziarul de Vrancea
29 ian 2017 423 vizualizări
Previziunile CIA asupra viitorului lumii nu sunt deloc optimiste, relevă raportul agenţiei americane publicat în acest sfârşit de săptămână şi intitulat "Lumea în 2035, văzută de CIA şi de Consiliul naţional al informaţiilor: Paradoxul progresului".

Cele 300 de pagini ale raportului, publicat de CIA la fiecare patru ani, au ajuns pe biroul preşedintelui american Donald Trump în ziua învestiturii sale. Agenţia americană îşi imaginează cum va arăta lumea viitoare încă din primele rânduri: "În următorii cinci ani, vom asista la o creştere a tensiunilor între state şi în interiorul acestora. Paralel, creşterea economică mondială va încetini. Ameninţarea teroristă va spori sub diferite forme, iar statele — tot mai divizate — se vor strădui să-i riposteze. "Miza centrală a guvernelor şi a societăţilor va fi să concilieze talentele individuale, colective şi naţionale pentru a aduce securitate, prosperitate şi speranţă”.
CIA dezvoltă trei scenarii imaginare ale stării lumii între 2020 şi 2035: "insule", "orbite" şi "comunităţi".
Scenariul nr. 1 prevede o lume a "insulelor" izolate. Lumea va suferi efectele unei mondializări care pierde din intensitate, în faţa căreia guvernele nu au ştiut ce să facă. După 20 de ani de la criza financiară din 2008, economiştii din toată lumea observă state fragilizate, repliate în ele înseşi. "Combinaţia tuturor acestor evenimente a dat naştere unei lumi fragmentate şi intrate în defensivă, unde state îngrijorate încearcă metaforic şi fizic să construiască ziduri pentru a se proteja de probleme externe, formând astfel 'insule' într-un ocean de instabilitate", relatează raportul.
În Europa şi în America de Nord, statele nu au ştiut să se adapteze bulversărilor economice şi societăţilor acestei lumi noi. În Asia, constatarea este aceeaşi, boom-ul dezvoltărilor a căzut: "Pentru că nu au ştiut să genereze suficientă cerere internă pentru a-şi stimula economia când piaţa mondială s-a redus, China şi India au rămas închise în capcana venitului mediu şi au cunoscut o stagnare a creşterii lor, a salariilor şi condiţiilor de viaţă”. Clasele mijlocii, primind acest statut înaintea crizei din 2008, au murit şi o parte a acestei populaţii a recăzut la niveluri moderate de sărăcie.
Consecinţele nefaste ale mondializării, în special creşterea inegalităţilor şi a populismelor, au forţat statele să înfiinţeze tot mai multe măsuri protecţioniste, în loc să privilegieze dialogul internaţional. În acest scenariu, dezvoltarea rapidă a inteligenţelor artificiale a bulversat societăţile mai profund decât preconizaseră economiştii. Şomajul a continuat să crească.
După această situaţie demoralizantă, CIA vede — în următorii 20 de ani — "începutul unei noi ere a creşterii şi a prosperităţii". Salvarea va veni dinspre mai multe orizonturi. După ce a bulversat piaţa muncii, inovaţia tehnică va crea oportunităţi de relansare. În această lume viitoare, creativitatea mondializării şi a schimburilor comerciale va da naştere unei noi generaţii de întreprinzători şi inventatori la nivel local. Lecţia viitorului (imaginat) pentru prezent este că guvernele care vor ieşi cel mai bine din această situaţie sunt cele care vor miza pe cercetare şi inovaţie şi care vor şti să păstreze talentele tehnologice între frontierele lor.

Bomba atomică în 2028?

Scenariul nr. 2 indică începutul unei escaladări militare. Intitulat "Orbite", el este relatat de un "consilier naţional în securitate" care revine asupra stării lumii, la începutul anului 2032, dată la care se termină al doilea mandat al unui anume "Smith" la conducerea SUA. La mijlocul anilor 2020 s-a înregistrat o creştere fără precedent a tensiunilor între puteri regionale. Rusia, China, dar şi Iranul au profitat de o repliere a SUA pe scena internaţională pentru a-şi impune "dominaţia lor economică, politică şi militară" asupra regiunii lor de influenţă. Tensiunile se manifestă într-o primă etapă de la represalii economice şi diplomatice până la un război propagandistic şi atacuri cibernetice, fără impact notabil. "Cea mai importantă victimă a acestor conflicte a fost adevărul în măsura în care propaganda acestor state, difuzată prin numeroase media sociale, comerciale şi oficiale, a deformat, denaturat şi manipulat informaţiile despre ceea ce se petrece în realitate", analizează consilierul. O constatare care evocă straniu era postadevărurilor şi a "faptelor alternative", din care s-au alimentat în 2016 adepţii Brexit-ului şi susţinătorii lui Donald Trump. Sub primul mandat al acestui faimos "Smith", SUA operează o revenire în scena internaţională, dar într-o în confruntare directă cu China, Iranul şi Rusia, dând — la sfârşitul anilor 2020 — un fals aer de război rece. Scânteia declanşatoare a conflictului ar putea fi criza între India şi Pakistan în 2028, care ar putea duce la explozia primei bombe nucleare după 1945. Criza va fi dezamorsată în final de SUA, cu ajutorul Chinei. Escaladarea militară şi nucleară este evitată. Ca şi după cel de-al Doilea Război Mondial, marile puteri restabilesc o relaţie de încredere şi îşi reiau cooperarea în probleme de securitate.

Sceanriul mai optimist: O lume a comunităţilor locale

Scenariul nr. 3 indică o lume condusă de comunităţi. "Comunităţile sunt văzute din perspectiva unui viitor primar al unui mare oraş canadian, care reflectează în 2035 la transformările din ultimele două decenii. În această lume, grupuri locale au preluat dominaţia asupra guvernelor naţionale. Cauza o constituie lipsa de încredere crescândă a populaţiilor în conducătorii lor naţionali. Dacă politica externă, operaţiunile militare şi apărarea naţională rămân efectuate de entităţi naţionale, educaţia, economia şi sănătatea revin în responsabilitatea autorităţilor locale. Implicarea întreprinderilor în viaţa angajaţilor este astfel încât ele îşi asumă acum responsabilitattea pentru educaţia, sănătatea şi cazarea acestora. Experienţa nu este egală în lume. În Orientul Mijlociu, tineretul s-a revoltat împotriva instituţiilor şi a extremismului religios, anunţând venirea unei noi Primăveri arabe. Dar în China şi în Rusa, mişcări similare sunt departe de a avea acelaşi succes. Aceste schimbări s-au operat în final mai uşor în cadrul democraţiilor occidentale ca SUA şi Canada, unde existase deja "o puternică tradiţie a implicării colectivităţilor locale şi a sectorului privat”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.