VIDEO!Colțul emigrantului: Unirea românilor de la Roma
Foto Emanuele Latagliata, proprietarul RomIt tv, este un mare admirator al țării noastre
Români buni în Italia
Invitații emisiunii au fost :grupul ”Țărăncuțele de la Roma”, grup format în mare parte din vrâncence, grupul ”Noi suntem români”, coordonat de vrânceanul Marius Lupu (realizatorul documentarului ”Statuile dace de la Roma” )și constănțeanca Maria Bogdan, de la Asociatia ”Ulpia Traiana” condusă și coordonată de vrânceanul Alexandru Neacșu, asociația ”Dacia” condusă și coordonată de Tatiana Ciobanu, basarabeancă de origine dar românca în sufletele noastre. Invitat special al emisiunii a fost domnul doctor Emil Petru Rațiu, unul din românii cu care România poate merge oriunde cu fruntea sus în afara granițelor ei. Prima parte a emisiunii a fost ocupată de o dezbatere amplă pe tema Unirii Principatelor și a domnitorului A. I. Cuza în care invitații au avut multe de spus.
De trei ori român la Roma
O pregătire extraordinară în istoria României a demonstrat-o d-nul Emil Petru Ratiu, care -deși stabilit în Italia din 1969 - atunci când vorbește despre România o face într-o limbă română perfectă de parcă nu ar fi părăsit România niciodată. Dânsul este și un scriitor desăvârșit. Ultima carte a scos-o din editură în noiembrie anul trecut și se numeste TURNUL COLȚEI-INTRE VREME ȘI VEȘNICIE (istorie romanțată), dar a publicat o carte și în limba italiană: LI STRAORDINARI VIAGGI DI ORFEO. D-nul Emil Petru Rațiu este foarte des prezent la evenimentele culturale românești care au loc la Academia Româna din Roma iar faptul că l-am avut printre noi la acest eveniment ne-a onorat motiv pentru care a primit în dar de la noi cartea colectivă, în ediție specială pentru Crăciun, a Cenaclului literar de la Roma, cenaclu unde ”țărancuțele” sunt membre. Doamnele au participat împreună la realizarea cărții.
Unirea Basarabiei cu România există în sufletele noastre
Partea artistică a evenimentului a fost realizată și prezentată de grupul ”țărăncuțelor” alături de folclorista Steluța Floreștean, Maria Andreica, tânara Elena Lazăr care are o voce ce te tot îndeamnă să o asculți. Au mai evoluat copiii: Jasmin Butnariu (voce), Fabrizio Ricu (vioara), iar Valentin Ulmeteanu a recitat versuri. La urmă am lăsat-o pe mezina grupului, Ana-Maria Grosu ,basarabeancă de origine dar care nouă, celorlalți, ne-a dat o lecție extraordinară de românism. Deși nascută în Italia, Ana-Maria vorbește perfect românește, fara accent moldovenesc (basarabean), iar modul în care a recitat poezia despre Unire m-a facut să văd în ea și în generația copiilor de vârsta ei o resursă extraordinară care oferă Romaniei un viitor bun. Iar asta demonstrează că, într-adevăr, Prutul, ca hotar, este doar o chestiune teritorială însă în suflete unirea Basarabiei cu România deja există.
Concluzia experienței mele la sfârșitul acestei zile a fost că între toți acei români m-am simțit acasă, la Focșani, iar când Emanuele Latagliata vorbea despre frumusețile văzute de el la Focșani mi se părea că aud vorbind un român căruia îi este dor de locurile natale.
După terminarea emisiunii, la plecare, l-am întrebat in glumă: ”vrei să fii copilul adoptat al României?” Mi-a răspuns: ”sunt deja...” Am fost mândră de mine ca sunt româncă și am fost mândră de el că vrea să fie român.
(A relatat pentru rubrica „Colțul emigrantului” Doina Mustățea, o vrânceancă de la Roma)
E trist să ai o țară dezbinată,
E trist să ții în casa ta străin,
Și fratele să-ți stea rănit la poartă,
Ca un Hristos căzut între păgâni.
Nu, nu mai suportăm jugul ce ni-l pun
Cei lipsiți de neam! Hai să ne ridicam
Și să-nfaptuim Unirea!
Suntem urmașii Daciei creștine,
Uniți în libertate pentru veci.
Se vor topi puhoaiele străine
Ca gheața din Siberiile reci.
Nu, nu mai suportăm jugul ce ni-l pun
Cei lipsiți de neam!
Hai să ne ridicam și să-nfaptuim Unirea!
Acestea sunt versurile unuia din cântecele interpretate de micuța Jasmin.
Trimite şi tu o veste bună acasă!
Doina Mustatea, fosta Chelaru, este o vrânceancă de la Milcovul, plecată de mulţi ani prin străini, dar care nu şi-a uitat rădăcinile şi se implică adesea în acţiuni caritabile în beneficiul celor aflaţi în nevoi de acasă. Pentru că ne-a povestit cu drag despre vrâncenii pozitivi de la Roma, ziarul nostru i-a propus să scrie chiar ea despre ei în încercarea de a le oferi celor plecaţi posibilitatea de a-şi face auzită vocea.
Eşti plecat şi tu prin străini şi ai ceva de spus celor de acasă? Ziarul nostru îţi stă la dispoziţie şi aduce mesajul tău sub ochii a mii şi mii de cititori. Trimite şi tu o veste bună acasă prin intermediul Ziarului de Vrancea! (S. V.)
