Ultima oră

Ziua Internaţională a fericirii. Tu cand ai fost ultima oară fericit?

Dana Lepădatu
11 iul 2016 3673 vizualizări
“Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază ONU u pe 12 iulie a fost proclamată Ziua internaţională a fericirii u Romania ocupă locul 71 în topul fericirii

Ce este fericirea? Putem cuantifica fericirea? De ce anume ai nevoie să fii fericit? Pentru fiecare dintre noi fericirea înseamnă altceva, dar un lucru este sigur: toţi ne dorim să fim fericiţi. Tu când ai fost ultima oară fericit? Dacă nu găseşti un răspuns la această întrebare, ar trebui să ştii că pe 12 iulie, Adunarea Generală a Orhanizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia 66/281, a proclamat Ziua Internaţională a fericirii (International Day of Happiness). 

 Fericirea Naţională Brută

Ziua internaţională a fericirii este celebrată în fiecare an la 20 martie. Documentul adoptat de  ONU la 12 iulie cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi  “în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.  Pentru că, subliniază ONU, “Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”. De asemenea, ONU  invită organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi societăţile civile, inclusiv organizaţii non-guvernamentale şi persoane fizice, să marcheze Ziua Internaţională a Fericirii prin diverse activităţi publice de sensibilizare. Ideea a fost lansată de micul regat budist himalaian Bhutan, care a adoptat în statisticile oficiale un nou indicator al bunăstării, numit “Fericirea Naţională Brută”. Astfel, pe lângă volumul de posesiuni materiale şi consum, sunt luaţi în calcul şi factori precum coeziunea socială şi armonia comunitară, echilibrul dintre muncă şi timp liber şi menţinerea unui mediu ambiental curat, nepoluat. În 2007, şi Thailanda a introdus, pentru a măsura bunăstarea locuitorilor săi, un Index verde şi unul al fericirii. Doi ani mai târziu, în SUA a fost dat publicităţii un Index al bunăstării, cercetare sociologică ce a luat în calcul factori precum sănătatea emoţională, mediul de muncă, accesul la necesităţile de bază etc. În prezent, există cinci ţări care au câte un ministru al Fericirii: Bhutan, Ecuador, Emiratele Arabe Unite, Venezuela şi Scoţia.

Danemarca şi Elveţia conduc în topul fericirii, Romania locul 71

La 16 martie 2016, a fost făcut public un nou raport al ONU despre fericirea mondială, conform căruia Danemarca şi Elveţia ocupă locurile fruntaşe în acest top. Pe locul trei se află Islanda. România ocupă locul al 71-lea în clasamentul ţărilor cu cei mai fericiţi oameni dintr-un total de 156 de state listate. Unul din scopurile fundamentale ale fericirii este de a atrage atenţia asupra unuia din marile mituri ale lumii contemporane, acela că fericirea umană creşte proporţional cu succesul economic sau cu produsul intern brut al ţărilor. Toată viaţa căutăm necontenit fericirea, de cele mai multe ori în lucrurile materiale. Visăm la lucruri măreţe, case semeţe, maşini de fiţe, fără să realizăm de fapt lumea care ne înconjoară, frumuseţea unui răsărit de soare, îmbrăţişarea unui copil, zambetul partenerului de viaţă... Ţie ce îţi trebuie să fii fericit?(D.L.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.