O nulitate ar putea “răsturna” probele în dosarul Bobocea
Victorie de “etapă” a lui Marian Bobocea în dosarul în care procurorii vrânceni l-au trimis în judecată pentru fapte legate de folosirea unor documente false în vederea obţinerii unor importante suprafeţe de pădure şi pentru determinarea unor judecători de a admite cererile de retrocedări solicitate de acesta în numele mamei sale. Judecătorul învestit cu judecarea acestui dosar în faza de Cameră Preliminară a decis săptămâna trecută să respingă “ca nefondate excepţiile şi cererile invocate şi formulate de inculpatul Bobocea Marian cu privire la competenţa instanţei, legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a actelor de urmărire penală”, după cum se arată în încheierea de şedinţă. Cu toate acestea, pe baza unei excepţii a nulităţii absolute invocată din oficiu, care a fost admisă, “cu privire la autorizarea percheziţiilor domiciliare şi a supravegherii tehnice” s-a constatat ca fiind nule “absolut probele obţinute prin procedeele probatorii ale percheziţiei domiciliare şi supravegherii tehnice, ori pe baza probelor obţinute prin aceste procedee probatorii". În consecinţă s-au exclus din materialul probator, între altele, înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor din 26.11.2016 efectuate la mai multe locaţii folosite de Marian Bobocea.
Probele indicate, în pericol de a fi îndepărtate din probatoriu
Conform încheierii de miercuri, instanţa a invocat prevederile “art. 281 alin. 1 lit. b C.pr.pen. rap. la art. 102 alin. 3 şi 4 C.pr.pen.”. Este vorba despre prevederile care “determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente (art 281, alin. 1, lit b) raportat la “nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei; Probele derivate se exclud dacă au fost obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod”. (art 102. alin 3 şi 4). Aşa cum au explicat reprezentanţii Parchetului, excepţia se referă la faptul că aceste probe, percheziţia şi supravegherea tehnică în speţă, au fost autorizate de către Judecătoria Focşani, în condiţiile în care, în opinia judecătorului de Cameră Preliminară, acestea ar fi trebuit autorizate de către Tribunalul Vrancea. Diferenţa a făcut-o în acest sens, tocmai forma agravantă a infracţiunii de participaţie improprie la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, care atrage competenţa Tribunalului ca instanţă superioară. Procurorii au precizat că, la momentul la care s-au obţinut acele probe, urmărirea penală ar fi fost începută “in rem”, cu privire la faptă şi nu la persoană, iar calificarea încadrării juridice a fost făcută ulterior.
Ce se va întâmpla în continuare?
Conform încheierii de miercuri, care nu este însă definitivă, Parchetul are la dispoziţie două variante: ori menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului ori solicită restituirea cauzei. Conform procurorului care a soluţionat cazul, Parchetul a contestat deja încheierea de miercuri, urmând ca o decizie definitivă să fie dispusă de Curtea de Apel Galaţi. Încheierea a fost contestată de altfel de toate părţile, respectiv Direcţia Silvică, Comisia Judeţeană Vrancea şi chiar de Marian Bobocea. Reamintim că acesta a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de uz de fals (25 fapte materiale) şi participaţie improprie la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave (7 fapte materiale) în luna martie a acestui an. Anchetatorii au reţinut că, “în calitate de mandatar al mamei sale, Tinca Bobocea, Marian Bobocea, în perioada 7 aprilie 2008- 8 februarie 2016, a folosit mai multe înscrisuri sub semnătură privată, înscrisuri oficiale falsificate, copii ale acestor înscrisuri (atât sub semnătură privată cât şi oficiale) la Judecătoria Focşani, Tribunalul Vrancea, Judecătoria sector 3 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Piteşti cu scopul de a induce în eroare judecătorii care formau completele de judecată ale acestor instanţe, creându-le acestora convingerea că mama sa este titulară a drepturilor de proprietate invocate, respectiv 135 ha pădure în Crângul Petreşti, comuna Vînători, 294 ha pădure la Dumbrăviţa, comuna Răstoaca şi alte 50 ha arabil pe administrativul municipiului Focşani”. Anchetatorii au dispus şi o expertiză a unora dintre documentele utilizate de Bobocea în numele mamei sale, care a stabilit că acestea au fost falsificate prin procedee tehnice de ştergere chimică şi scriere cu o maşină de scris marca Olivetti, a cărei fabricaţie începuse însă la mai bine de 6 ani de la momentul la care se presupune că ar fi fost redactat actul cu pricina. Propunerea de arestare a lui Bobocea, formulată de anchetatorii care l-au reţinut pe acesta pentru 24 de ore, a fost respinsă ca nefondată, rămânând definitivă la Curtea de Apel Galaţi. (Gabriel SAVA)













