Jaf de aproape 30.000 de euro în pădurile de la Coteşti
Sute de cioate şi prejudicii de peste 30.000 euro este bilanţul mai multor acţiuni de control derulate de inspectorii Gărzii Forestiere Focşani într-o suprafaţă de pădure aflată în apropierea comunei Coteşti. Primele sesizări au ajuns în atenţia poliţiei care a solicitat ajutorul inspectorilor silvici pentru un prim control. “La sesizarea organelor abilitate, ne-am deplasat cu o primă echipă de control pentru a constata şi inventaria arbori tăiaţi în mod ilegal, fără a fi marcaţi, dintr-o suprafaţă de aproape 12 ha situată în punctul Urleanu, în apropierea comunei Coteşti. Prima acţiune de control a avut loc la începutul lunii martie”, a declarat Ionică Cherciu, inspector şef al Gărzii Forestiere Focşani. După ce au ajuns la faţa locului, inspectorii silvici au numărat nu mai puţin de 269 de cioate provenind de la arbori tăiaţi ilegal. În urma calculelor, a rezultat un volum de 209 m.c. lemn tăiat în delict şi cu un prejudiciu de circa 68.000 lei. “Suprafaţa în care s-a efectuat primul control aparţine unor persoane fizice care, conform documentelor, sunt autori defuncţi pe numele cărora s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate. Pădurea respectivă nu a fost dată în pază niciodată. Noi am depus plangere penală în acest caz, alături de documentele încheiate în timpul controlului”, ne-a explicat inspectorul şef Ionică Cherciu.
Alături s-au descoperit alte 314 cioate de la arbori furaţi
Unele dintre ele erau bine ascunse printre frunze
Pentru că, în cadrul controalelor, inspectorii de la Garda Forestieră şi poliţiştii au observat şi alte cioate, acţiunea de verificare a continuat şi în suprafeţe învecinate. Aşa se face că, spre finalul lunii trecute, de pe 29 martie şi pană pe 6 aprilie, un nou control a “periat” unităţile amenajistice 124 şi 125 din U.P 6 Coteşti, unde s-au descoperit alte 314 cioate cu un volum calculat de 239 m.c. şi cu un prejudiciu de 77.000 lei. Lemnul tăiat în delict este din categoria foioaselor, majoritar din specii precum gorun, carpen, jugastru şi plop. “Noi am finalizat acţiunea de control şi, în perioada imediat următoare vom depune plangerea penală alăturată documentelor încheiate în timpul verificărilor”, a precizat şeful Gărzii Forestiere Focşani. Acesta a explicat că tăierile provin, cel mai probabil, din anii 2015- 2016, iar furturile au fost posibile ca urmare a faptului că suprafaţa respectivă nu a fost dată niciodată în pază. “Noi avem documente din care rezultă că, în suprafeţele respective sunt proprietari defuncţi sau moştenitori ai respectivilor defuncţi. Cand s-a făcut preluarea acestor suprafeţe ar fi fost normal să se încheie şi contracte de prestări de servicii silvice, care includ şi asigurarea pazei, cu o structură silvică autorizată. Ori, acest lucru nu s-a întamplat, aşa că a apărut posibilitatea ca, fiind păduri nepăzite, să se poată tăia fără drept”, a mai spus şeful Gărzii Forestiere Focşani.
Ocoalele silvice nu păzesc pe ochi frumoşi
Ionică Cherciu, şeful Gărzii Forestiere Focşani
Competenţa teritorială a pazei în zonă ar fi a Ocolului Silvic Dumitreşti. Doar că, cel puţin de la momentul la care pădurile s-au întors la proprietarii privaţi, pădurarii statului nu au mai avut treabă cu respectiva suprafaţă. Reprezentanţi din partea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva- Direcţia Silvică Vrancea au explicat că legislaţia prevedea, la momentul anilor 2000, că suprafeţele puse la dispoziţie de către Romsilva, administrate de ocoalele silvice de stat, erau păzite în continuare de către aceste structuri. “Pe o perioadă de şase luni de zile de la punerea la dispoziţie a suprafeţei către proprietari, paza era asigurată în mod gratuit de către ocolul silvic de stat competent teritorial. După aceea, proprietarul era obligat să opteze pentru varianta de a asigura serviciile silvice cu ocolul silvic de stat sau, ulterior, de la înfiinţatea ocoalelor private, cu o structură silvică autorizată. Noi nu am mai avut cum, în mod legal, să asigurăm paza acestor suprafeţe de pădure”, ne-a explicat un reprezentant al Direcţiei Silvice Vrancea. Acesta a mai adăugat că, tot în perioada respectivă, suprafeţe care urmau a fi retrocedate foştilor proprietari/moştenitorilor, nu se mai puneau la dispoziţie de către Direcţia Silvică, ci erau date direct comisiilor locale de fond funciar, în funcţie de numărul cererilor şi de suprafeţe. De unde ajungeau la proprietari, în drept... sau în fapt.
Unde vor ajunge banii dacă vor fi descoperiţi autorii
În cazul puţin probabil al identificării autorilor jafului din pădurile de la Coteşti, sumele calculate drept prejudiciu ar urma să ajungă la fondul de ameliorare al fondului funciar. OUG 85/2006 (n.r.- privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora) dispune la art 8 alin (4) că, în situaţia în care se constată, de către personalul silvic cu atribuţii de control din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pagube în păduri sau în vegetaţia forestieră pentru care nu este asigurată/ nu sunt asigurate administrarea/serviciile silvice în condiţiile legii, sumele care se determină ca despăgubiri se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar (...) şi se virează ocolului silvic cu care proprietarul încheie ulterior contract de administrare/ servicii silvice. Tot în cadrul aceluiaşi act normativ, se prevede, la art 8 alin (5) că paguba se suportă în cuantum de 50% de către proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/ serviciile silvice, deci proprietarii respectivei suprafeţe de fond forestier. “Aceştia au obligaţia de a încheia contracte de prestări servicii silvice cu O.S. Dumitreşti, avand de achitat în total suma de 34.013, 89 lei la casieria acestui ocol, fiind în funcţie de valoarea arborilor tăiaţi din proprietatea sa”, au mai precizat reprezentanţii Gărzii Forestiere. În cazul în care aceste sume nu se pot recupera de către O.S. Dumitreşti, ar trebui să fie recuperate de către organele fiscale ale autorităţilor administrativ teritoriale, iar sumele să se constituie ca venit la bugetul local, în speţă la Coteşti. Primarul localităţii, Costel Bolovan, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere faţă de dezastrul din pădurile comunei pe care o păstoreşte, transmitandu-ne că se află într-o zonă cu semnal GSM slab. (Gabriel SAVA)
