Operaţiunea “Cuibul de viespi” “loveşte” şi în Vrancea
La un an după ce a început în Danemarca, varianta românească a operaţiunii “Cuibul de Viespi” a “lovit” ieri şi la Vidra. La solicitarea procurorilor arădeni, două femei au fost conduse joi să dea declaraţii legat de modul în care ar fi fost cooptate în cadrul reţelei care trafica sute de români în vederea exploatării în Danemarca. Anul trecut, în luna februarie, când au început percheziţiile din Danemarca, Ziarul de Vrancea a relatat în exclusivitate aspecte legate de implicarea unor persoane din Vidra în racolarea şi traficarea unor români în cadrul reţelei de criminalitate organizată. Numai că atunci, anchetatorii arădeni au căutat să identifice cât mai mulţi martori care au avut legătură cu reţeaua. Între timp, în Danemarca a început procesul în care persoane de cetăţenie română, cu sprijinul unui avocat şi al unui contabil danezi, au pus pe picioare şi au dezvoltat reţeaua de criminalitate organizată.
20 de percheziţii în patru judeţe şi la Bucureşti
Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad şi procurorii D.I.I.C.O.T au destructurat o grupare infracţională organizată, care ar fi exploatat peste o sută de persoane, în Danemarca. “La data de 10 martie a.c., poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Arad, sub coordornarea procurorilor D.I.I.C.O.T-B.T. Arad, a efectuat 20 de percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Botoşani, Vrancea, Mureş, Constanţa şi în municipiul Bucureşti, la persoane bănuite de constituire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, au fost puse în executare 19 mandate de aducere. Din cercetări a reieşit că, începând cu anul 2012, membrii grupării ar fi recrutat peste 100 de persoane, cu o situaţie materială precară, cărora le-ar fi promis angajarea în locuri de muncă bine plătite în Danemarca. Ulterior victimele ar fi fost transportate şi adăpostite în Danemerca, unde, fiind lipsite de mijloace financiare, ar fi fost obligate să execute activităţile impuse de membrii grupării. În numele victimelor, membrii grupării ar fi constituit firme fantomă, ar fi deschis conturi bancare şi ar fi obţinut cărţi de credit, pe care le-ar fi utilizat în vederea comiterii de fraude, cauzând un prejudiciu de aproximativ 7.000.000 de euro”, se arată într-un comunicat al poliţiei române. Pe 25 februarie 2015, poliţiştii români, în colaborare cu autorităţile din Danemarca, au desfăşurat o acţiune în urma cărora au fost arestate 20 de persoane aflate pe teritoriul Danemarcei, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, înşelăciune, fraude informatice şi evaziune fiscală.
12 persoane din Vidra au fost audiate anul trecut
La fix o zi după ce operaţiunea era declanşată în Danemarca, procurorii DIICOT de la Arad veneau să discute cu 12 persoane din Vidra, în special din satul Cucuieţi, acestea fiind audiate de către lucrători de la Crimă Organizată din Arad, în calitate de victime ale reţelei infracţionale. Audierile de la Vidra nu au fost însă întâmplătoare, mai ales că existau informaţii conform cărora, cel puţin trei persoane din Cucuieţi ar fi fost implicate activ în traficarea victimelor cu scopul de a le înşela. Poliţiştii au dorit să afle în ce condiţii au fost recrutate persoanele pentru a merge în Danemarca şi de către cine. “În urma cooperării poliţieneşti româno-daneze, miercuri 25 februarie a.c., poliţia daneză a desfăşurat o operaţiune de amploare cu denumirea ”Cuibul de viespi”, pentru destructurarea unei reţele infracţionale ai cărei membri sunt bănuiţi de săvârşirea infracţiunilor de trafic de fiinţe umane, fals şi înşelăciune. Operaţiunea s-a finalizat în cursul serii de ieri cu reţinerea a 21 cetăţeni români, 2 danezi şi un cetăţean sirian”, au declarat reprezentanţii MAI la acel moment. Ulterior s-a stabilit că, în realitate, mii de români a fost “îmbiaţi” cu locuri de muncă bine plătite în Danemarca, iar mulţi dintre ei au refuzat, suspectând că sunt anumite lucruri în neregulă.
Victimele, chemate în Danemarca să facă “credit cu buletinul”
Conform surselor noastre, persoanele erau chemate în Danemarca sub pretextul angajării pe un post retribuit cu circa 1200-1300 euro. Persoana primea actele de rezidenţă temporară, cele de angajare, şi “stătea pe cameră”, neavând de fapt altă “obligaţie” decât aceea a contractării unor credite pentru bunuri, de obicei telefoane mobile, electronice şi electrocasnice de valori ridicate, prin metoda cunoscută drept “credit cu buletinul”. Bunurile erau luate pe numele victimelor de persoanele care constituiau grupul infracţional, acestea fiind valorificate apoi pe piaţa “neagră”. Liderii reţelei erau români, iar poliţia daneză suspecta la momentul declanşării acţiunii că peste 300 de persoane le-au căzut victime, aceştia folosindu-le identităţile pentru a comite fraude. „Suspectăm că pentru fiecare persoană exploatată, ei obţineau cam 180.000 de coroane (24.000 de euro). Şi dacă au fost 300 de oameni în acest sistem, vorbim despre 54 de milioane de coroane (7,2 milioane euro)”, declara anul trecut Karl Erik Agerbro, purtător de cuvânt al poliţiei daneze, citat de Ritzau. (Dan CHIRIAC, Gabriel SAVA)














