Cine a fost boiereasa care a adus DNA-ul la Focşani?
De la moşiile de peste o mie de hectare ale Elenei Manole din fostul judeţ Putna s-au înfruptat, după anii 2000, mai mulţi procuratori de viţă nouă.Afacerile au intrat în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care bănuieşte că retrocedările s-au făcut cu încălcarea legii.Ziarul nostru a aflat informaţii interesante despre istoria familiei şi retrocedările de peste 700 de hectare de pădure făcute după anul 2006.
Fiica lui Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu este moştenitoarea de la care a pornit acţiunea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care au descins la Focşani, la începutul lunii noiembrie, pentru a afla cum s-a retrocedat o uriaşă suprafaţă de pădure. Elena Manole s-a născut în anul 1870 la Focşani. Când s-a măritat, părinţii săi au înzestrat-o regeşte aşa cum au procedat cu toţi copiii pe care i-au avut, anume Vasile Apostoleanu, Elisa Varnav, Victoria Bibescu şi Maria Cincu. Pentru că averea fabuloasă a soţilor Apostoleanu permitea acest lucru, fiecare odraslă a primit bogăţie nemăsurată, iar Elena Manole a obţinut prin convenţie matrimonială, în anul 1894, două moşii în fostul judeţ Putna, însumând peste 1.000 de hectare. Soţul ales, Mihail sau Mihai Manole, nu era nici acesta mai prejos, el stăpânind, în zona comunei Mihălăşeni din judetul Botoşani, enorma moşie Cismăreşti-Panu, cu teren din toate categoriile de folosinţă şi păduri cât vezi cu ochii. Nunta celor doi s-a făcut în comuna soţului, la conacul de aici, iar peste puţin timp, proaspăta familie s-a decis să locuiască în târgul Botoşaniului, unde a cumpărat de la Neculai Sofian, un mare proprietar funciar şi fost primar al oraşului, un imobil, azi monument istoric, situat pe Bulevardul „Mihai Eminescu”, vizavi de Liceul de Artă, la care însă au renunţat în 1905, închiriindu-l pentru trebuinţele Liceului de Fete „Carmen Sylva”. Clădirea a fost folosită ca şcoală până după 1944. O perioadă s-au ţinut ore şi cu elevii Şcolii de Arte, până ce liceul şi-a construit sediul nou. În contextul industrializării, în cadrul acestei clădirii a funcţionat, după anul 1975 şi până în anul 1990, Centrul de Calcul. În prezent adăposteşte Casa Corpului Didactic şi este considerată una dintre cele mai interesante şi elegante clădiri din fondul de arhitectură al Botoşaniului.
Ar fi putut sta în palatul Apostolenilor
În această casă a locuit Elena Manole la Botoşani, una dintre cele mai elegante clădiri din oraş
Familia Manole a fost binecuvântată cu trei copii, Irene, Georgeta şi Henri, care au devenit după decesul tatălui stăpânii domeniului din comuna Mihălăşeni. Mama lor, rămănând văduvă, a părăsit după anul 1920 judeţul Botoşani, hotărâtă să-şi apere moşia dotală, ce o stăpânea în Putna, de efectele legilor de expropriere ale timpului. S-a judecat până în anul 1940, când a câştigat parţial bătălia, recuperând multe hectare luate pe nedrept în 1921. După anul 1925, la moartea Smarandei Apostoleanu, a primit, în virtutea legilor de succesiune, alte suprafeţe considerabile, pe care le-a administrat excelent şi nu ar fi pierdut nici un centimetru de moşie, dacă nu ar fi avut ghinionul ca tovarăşii comunişti, prin câteva legi dubioase, să o lase săracă lipită pământului. În ultimii 10 ani din viaţă, până în 1952, când a decedat, a locuit în Bucureşti, deşi prin partaj îi revenise un sfert din locuinţa din Focşani, de pe strada Cuza Vodă, cea din curtea Spitalului Sfântul Pantelimon Focşani, care în prezent, neîngrijită, se află jumătate în proprietatea Consiliului Judeţean Vrancea şi cealaltă jumătate în proprietatea unei alte urmaşe a Apostolenilor. După 1990 şi mai ales după anul 2000, a început lupta pentru pogoanele acestei boieroaice şi, după câte se pare. va mai trece mult timp până ce situaţia lor se va limpezi.
Marian Florin Dîrdală -cercetător în cadrul Serviciului Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului
Interese mari în moştenirea Elenei Manoli
Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu au deţinut o avere uriaşă în fostul judeţ Putna
Ziarul de Vrancea a pornit pe firul acestor retrocedări şi a aflat mai multe informaţii interesante. Proprietăţile Elenei Manole, în fapt Elena Manoli Miluţă, boieroaica decedată în 1952 la Bucureşti, sunt cele care au atras interesul DNA-ului cu privire la modul în care s-au făcut retrocedările unor suprafeţe mari de pădure în Vrancea. Când vine însă vorba de proprietăţi şi de păduri, interesul este imens, mai ales că unii dintre procuratorii vrânceni s-au arătat imediat interesaţi să găsească moştenitorii Apostolenilor şi să le reprezinte interesele în justiţie. Conform arborelui genealogic, cea care a solicitat reconstituirea suprafeţelor este Elena Manoli, fiică a lui Henri, unul dintre fiii boieroaicei Elena Manoli Miluţă despre care am povestit mai sus. Aceasta a fost reprezentantă în justiţie de procuratorul păncean Cristina Elena Bucă. În 2007, Elena Manoli se retrage la mănăstirea Sămurcăseşti, Ciorogârla, judeţul Ilfov, şi lasă întreaga sa moştenire, de 260 ha pădure, mănăstirii. Lăcaşul de cult solicită în 2009, pe baza testamentului, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa menţionată, în numele surorii bunicii Elenei, Victoria N. Bibescu. Pentru că, la nivelul Comisiei Judeţene de Fond Funciar din Vrancea, cererea a fost respinsă, mănăstirea a acţionat în judecată, iar dosarul a ajuns la Judecătoria Braşov. Sentinţa definitivă a fost pronunţată pe 28.12.2012 la Tribunalul Braşov. Trebuie precizat că în dosarul de la Braşov au fost citate nu mai puţin de 93 de părţi, printre care se numără moştenitori din prima treaptă succesorală a Apostolenilor, dar şi comisiile locale de aplicare a fondului funciar de la Răcoasa, Răstoaca, Fitioneşti, Vidra, Boloteşti etc. Sentinţa este definitivă în ceea ce priveşte reconstituirea celor 260 de ha către mănăstire, însă trebuie precizat că, tot în numele Elenei Manoli, fără a se şti la acest moment dacă este vorba de nepoată sau de bunică, s-au mai reconstituit, în 2006, la nivelul comisiei judeţene de fond funciar, 200 ha la Boloteşti şi Vidra şi alte 300 ha la Străoane. În 2007, la Fitioneşti, Comisia Judeţeană mai validează alt titlu de proprietate pentru alte 200 de hectare de fond forestier. Pădurea de la Boloteşti- Vidra a fost cumpărată de procuratorul Gilda Scânteianu. Mai trebuie spus că, în dosarul de la Braşov, unul dintre reclamanţi a fost Gheorghe Spirdon Vârnav, prin procurator (sic !) Maricel Cosor. Spiridon Vârnav este, conform arborelui genealogic, moştenitor din partea Elizei şi Ernest Vârnav, aflaţi în relaţie de frate/cumnată cu Elena Manoli Miluţă, fiind fii succesorali ai lui Gheorghe şi Smaranda Apostoleanu. Conform normelor civile în vigoare, reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar după autorul/autorii deposedaţi, respectiv cei ale căror proprietăţi au fost naţionalizate în perioada 1945-1949. (G. SAVA)
Pe cine a ridicat DNA-ul
DNA a refuzat să facă publice informaţii despre ancheta retrocedărilor presupus ilegale, însă în urma incursiunii din 4 noiembrie, cinci persoane din Vrancea au fost ridicate şi duse la audieri, la sediul DNA Galaţi. Este vorba despre Eduard Corhană, secretarul municipiului Focşani, Dan Bunghez, şeful Agenţiei Domeniilor Statului Vrancea, inginerul Marin Gheorghe, care făcea parte din colectivul de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană de Fond Funciar a Prefecturii, Gabi Furtună, şefa Serviciului Urmărirea Actelor de Retrocedare în Prefectura Vrancea, şi Petrică Marin, de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. "Au fost mai multe ridicări de documente de la instituţii vizate în cursul anchetei. Există suspiciuni de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu cu privire la retrocedarea unor suprafeţe de pădure, cauză în care urmărirea penală s-a început IN REM”, ne-a declarat la vrremea respectivă Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA. Asta este varianta oficială, în timp ce, conform unor surse, ancheta vizează activitatea Comisiei Judeţene de Fond Funciar, cea a mai multor Comisii Locale de Fond Funciar, dar şi, conex acestora, documente ale Direcţiei Silvice Vrancea, una dintre cele mai dezmoştenite instituţii ale statului din ultimii ani. Interesul procurorilor anticorupţie a fost stârnit, se pare, de mutarea unor amplasamente pentru suprafeţele retrocedate. Cu siguranţă despre subiectul retrocedărilor de păduri se va mai vorbi în următoarea perioadă. Ziarul nostru vă va ţine la curent cu evoluţia cazului. (S. V.)
Cititi si:DNA cotrobăie prin retrocedările ilegale de păduri din Vrancea. Pe cine vizează ancheta!
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 4
Adaugă comentariu
obicitur, acum 3066 zile, 12 ore, 36 minute, 27 secunde
maria, acum 3066 zile, 15 ore, 50 minute, 23 secunde
ciiric, acum 3066 zile, 17 ore, 40 minute, 27 secunde
agg, acum 3066 zile, 19 ore, 26 minute, 5 secunde 
