Ultima poezie a lui Corneliu Vadim Tudor: „Hai, Moarte, să bem o cafea”
Starea lui Corneliu Vadim Tudor s-a agravat după ce a fost internat, luni dimineaţă, la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei, a suferit un infarct şi a fost supus unei interveneţii chirurgicale. La câteva ore după interveneţia chirurgicală, Corneliu Vadim Tudor a decedat, potrivit unor surse medicale, pentru Mediafax.
Fostul senator Marius Marinescu a confirmat decesul lui Corneliu Vadim Tudor.
Fondatorul PRM postase pe pagina sa de Facebook, în urmă cu câteva ore, un text despre un concert la care a asistat în weekend.
Fostul europarlamentar Corneliu Vadim Tudor a mai fost internat, în martie 2013, la secţia de cardiologie a Spitalului Militar din Capitală.
Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.
Poezia premonitorie scrisă de Corneliu Vadim Tudor cu o săptămână înainte de a muri. „Hai, Moarte, să bem o cafea”
POEM INEDIT
ULTIMA CAFEA
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce cîştigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
Hai să-ţi ghicesc în cafea
E bine să ştii ce te-aşteaptă
O cumpănă grea vei avea
Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.
Eşti tot timpul în criză de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce să fim noi duşmani?
Eu te-nţeleg cel mai bine.
Lumea te aplaudă de departe
În zvon de corridă, olé!
Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte
Să văd: după tine ce e?
Acum eşti captivă la mine
Am vrut să-ţi arăt, draga mea
Că nu-mi este frică de tine:
Ţi-am pus şoricioaică-n cafea
Iată una dintre poeziile scrise de CV Tudor care au făcut furori în ultimul an
MR. PÎRŢ ŞI CURVA POPII
Aţi înnebunit cu toţii?
Aclamaţi un maimuţoi
Nu vedeţi că-i cad chiloţii?
Babette pleacă la război!
Capul mic, de bibilică
Pe un trunchi acromegal
Monstrul, carevasăzică
L-aţi urcat pe piedestal…
Astfel de anomalie
Nu s-a mai văzut pe-aici
Nu e om, e o stafie
Şolduri mari şi umeri mici.
Tata-socru, ce idee
A pontat la fundul lui
Nu-i bărbat, dar nici femeie
Face pofta orişicui.
E lasciv ca o vădană
Are mersul legănat.
Cine şi-a făcut pomană?
Curva Popii – şi l-a luat!
Ăştia-s mai urîţi ca dracul
Dar ce aere îşi dau!
Se reped să ia caimacul
Numai pe ecrane stau.
Ea, o boarfă răsuflată
El, un jalnic poponar
Ce familie spurcată
Suportăm, ca proştii, iar!
O pereche răpciugoasă –
Asta-i tot ce-aveţi mai bun?
Şleampăta spălătoreasă
Şi un procuror nebun.
Ţara azi e dirijată
De la Cabinetul 2
Dă funcţii la gaşca toată
Ce-o pupă-n părţile moi.
Zilnic, face şi desface
Miniştri, chiar comisari
(O caută la găoace
Uneori, nişte curvari).
E normal, căci cimpanzeul
N-are puţă, e pe dos
Dacă scoţi din ei tupeul
Rămîne un vid jegos.
Lacomi sînt, pe apucate
Vizite de lucru fac
Taie panglici inventate
Şi anunţă: Cotcodac!
Fac spectacole, prosteşte
Bani publici aruncă-n vînt
Kim Ir Sen se răsuceşte
De oftică, în mormînt.
Într-o ţară ruinată
Asta mai lipsea: dezmăţ
Propagandă deşănţată
Iar pielea vacii e-n băţ.
Ne conduce iar Mafia
O boarfă şi-un eunuc.
Ăştia fac din România
Cel mai ieftin balamuc.
Un spectacol de 5 stele?
Mai degrabă de 5 cruci!
Sifilitici cu sechele
Care au în cap doar muci.
Flamuri roşii precum focul
Care arde-n iad gudron
Unde este dobitocul
Ce l-a uns pe avorton?
Mister Pîrţ şi Curva Popii
Prind curaj, confiscă tot
Strîns uniţi cu interlopii
Sînge proaspăt au pe bot.
Lumea, însă, se cruceşte:
În acea bandă de hoţi
Nimeni, chiar, nu mai gîndeşte?
Ori au căpiat cu toţi!
Nu văd că-s în pielea goală
Noile caricaturi?
Abia ce-am scăpat de-o boală
Şi-avem alte murături.
Nimeni nu le-a pus oglinda
Să îşi vadă, cîteodat’
Cum priveşte porcul – ghinda
Faţa ca un cur pictat?
El mongol, ea bulbucată
El plagiator şi hoţ
Ea – un sex cît o găleată
Şi el – un rahat cu moţ.
Ăsta este viitorul
Promis de aceşti ciumaţi?
Au exasperat poporul
Care i-ar vrea spînzuraţi.
Fraţilor, intraţi în casă
Şi-i ascundeţi pe copii
O pereche sulfuroasă
După voturi va veni.
Două paţachine triste
Imitînd pe Ceauşeşti
Băgaţi nasul în batiste
Ca să nu luaţi boli lumeşti.
Nu credeam că impostura
Naşte monştri-aşa pitici
Un refren le umple gura:
,,Mîndri că sîntem calici!”
Corneliu Vadim Tudor
Pamflet scris în noaptea de 20 spre 21 septembrie 2014
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
VIDEO Astăzi despre „O legendă în armură de argint rar“: Cătălina Buzoianu, un reper al teatrului românesc. A regizat unul dintre cele mai mari spectacole - „Dimineaţa pierdută”, un spectacol-manifest, montat în toamna anului 1986
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Ioana, acum 3864 zile, 3 ore, 29 minute, 13 secunde
maria, acum 3864 zile, 6 ore, 5 minute 
