Vrancea isihastă: Fostul Schit Crainici/Lespezi
În perioada de început a aparţinut de Mănăstirea Mera care stăpânea Moşia Lespezi, ambele închinate Mănăstirii Vatoped. Biserica schitului a fost ctitorită spre jumătatea sec. XVIII pe locul numit ”La Selişte„ şi avea hramul ”Naşterea Maicii Domnului”. Credem că la început s-a numit Crainici, aşa cum îl menţionează Catagrafia de la 1809, după numele târgului Crainicii, astăzi dispărut, situat în nordul localităţii Homocea, pe dealul de lângă biserica actuală, unde spre sfârşitul sec. XIX se mai zăreau ruinele schitului. Aşezământul cunoaşte perioade nu prea fericite, fiind pentru o prioadă părăsit, ca mai târziu să facă obiectul unui schimb între Mănăstirea Mera şi Mănăstirea Golia din Iaşi.
Biserica fostului Schit Lespezi în 2015 (foto din Arhiva Direcţiei de Cultură Vrancea)
În prima parte a sec. XIX, Lespezi era încă metoc al Mănăstirii Mera. La intervenţia Departamentului Trebilor Bisericeşti, Anania Miron egumenul Merei a terminat construcţia bisericii Schitului Lespezi. Existenţa sa a mers până la 1863 când Schitul a fost desfiinţat, iar proprietăţile au fost trecute în Domeniile Statului, arendate şi scoase la vânzare. Pe o parte din pământurile schitului au fost împroprietăriţi foştii ţărani de pe moşia Mănăstirii Mera, conturându-se cătunul Lespezi, care va deveni un sat important, cu şcoală înfiinţată în chiliile călugărilor greci care au administrat aşezământul. Biserica fostului Schit a devenit biserică de mir, iar cu timpul a suferit unele modificări, încât putem spune că lăcaşul de astăzi nu mai arată la fel ca acum un secol şi jumătate. Nici cum arăta în 1933, când arhitectul H. Teodoru a ajuns în satul Lespezi şi a fotografiat lăcaşul, întrucât vechiul pridvor de lemn a fost înlocuit în 1941 cu unul de zid care a distrus echilibrul bisericii. Important este că biserica a rezistat timpului şi mărturiseşte despre epoca în care pe malul drept al Siretului melosul Liturghiei bizantine ieşea prin ferestrele înguste ale lăcaşului şi se auzea până departe în lunca Siretului. În ce priveşte numele aşezământului, acesta pare să vină de la lespezile de piatră pe care oamenii locului le foloseau ca material de construcţie. Mai multe despre acest metoc şi puternica Mănăstire Mera - care era la momentul respectiv unul dintre cei mai mari latifundiari din ţinutul Putna - în volumul ”Vrancea isihastă” în curs de apariţie la Editura Terra din Focşani. (Valentin MUSCĂ)
