Să ridice mâna sus cine a învățat de pe manualele profesorului N. AL. Rădulescu!
În anul 1905, conform registrului de stare civilă pentru născuţi al Comunei Budeşti, pe 24 octombrie, vine pe lume Neculai Alecu Rădulescu, de sex bărbătesc, de religiune ortodoxă, de naţiune şi protecţiune română, născut la 22 ale lunii octombrie, pe la ora opt seara, în casa părinţilor săi, fiul legitim al lui Alecu Rădulescu, de ani patruzeci şi şase, de profesie agricultor şi a Siţei Alecu Rădulescu, de ani treizeci şi opt, fără profesie. Martori au fost Năstase Scăunaşu şi Marin Avrămoiu, iar declaraţia a fost dată şi semnată în faţa primarului şi ofiţerului de stare civilă al Comunei Budeşti, Ion Rădulescu.
Nu se ştie unde a urmat cursurile primare, probabil în comuna sa natală sau poate la Focşani, care nu era tocmai departe, iar la Liceul Unirea a fost primit în anul şcolar 1919 -1920, unde îl găsim cu următoarele medii: româna - 8,50; istoria - 8; geografia - 7,25; matematica - 8; purtarea - foarte bună şi for-ma exterioară - foarte îngrijit etc.
Deci un elev model, silitor şi curat, de care părinţii aveau doar motive să fie mândri. Situaţia finală a acestui an şcolar nu putea fi alta decât promovat. Anul şcolar următor, Rădulescu Nic, cum îl găsim în acte, promovează, de asemenea, cu calificativul bine, pe toată linia şi doar câţiva de suficient, la latină, economie politică, matematică şi gimnastică. Un regres, faţa de anul şcolar anterior, sesizându-se doar la materia matematică, semn clar al orientării lui viitoare.
Urmează un nou an şcolar bun, 1921-1922, unde calificativele sunt peste medie, predominând cele de bine şi ici, colo câte un suficient, cu menţiunea finală promovat. La disciplina geografie, viitorul geograf avea doar bine, dar se pare că a fost doar un capriciu al profesorului sau o perioadă mai slabă a elevului. Semne de oboseală a început să prezinte cam de prin clasa a VI-a de liceu, în anul şcolar 1922-1923, când a primit multe calificative de suficient, iar la matematică a rămas corijent, însă s-a mobilizat şi a promovat anul. Nu mai consider oportun să consemnez şi mediile din anii şcolari următori, important e că N. AL. Rădulescu a absolvit cu rezultate corespunzătoare, urmând apoi o cariera didactică şi ştiinţifică de excepţie.
Demnă de atenţie este o foaie de inspecţie semnată de către directorul Liceului Unirea, Al. P. Arbore pe 26 ianuarie 1934 , în care ,la o verificare pe linie didactică, în prezenţa Inspectorului General Const. Damianovici, aflăm următoarele frumoase constatări cu privire la profesorul Neculai Rădulescu: „am asistat la lecţiunea de Geografie economică a d-lui N Rădulescu, ţinută în clasa a VI a. După examinarea din lecţiunea precedentă , care mi-a dovedit o deplină stăpânire a cunoştinţelor de către elevi, s-a predat „Tipuri de ţări industriale –Anglia”. S-au obţinut, prin întrebări repartizate întregii clase, răspunsuri inteligente, formulate complet şi supravegheat, din care s-a limpezit atât noţiunea geografică precum şi caracteristica fiecărui tip. S-a stăruit asupra cauzalităţii fenomenelor economice studiate , exemplificându-se cu pricepere. S-a sistematizat totul într-o recapitulare, cam grăbită totuşi. Lecţiunea a fost izbutită, profesorul fiind deplin stăpân pe procedare, interesând clasa şi dându-i prilej să fie activă”. După anul 1950, strivit de metodele specifice regimului represiv din acele timpuri, a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, pentru a servi, spune el neconvins „cauzei construirii socialismului” şi a răscumpăra unele greşeli din trecut, când a făcut parte din Partidul Naţional Liberal şi a aşternut pe hârtie unele idei contrare ideologiei comuniste şi a viitorului stăpân sovietic.
Scurtă caracterizare
Iata ce se consemna in rapoartele timpului despre acesta –„D-l profesor N. Al. Rădulescu posedă, evident, cele mai utile calităţi didactice, simţ şi tact pedagogic, pe lângă un temperament calm şi egal de care sunt convinşi, cei care îl cunosc, de mai multă vreme şi l-au văzut cum reacţionează în diferite situaţii. Activitatea ştiinţifică a d-lui N. Al. Rădulescu începe în 1929, printr-un articol publicat în Analele Dobrogei, revista condusă de geograful C. Brătescu şi continuă aproape fără întrerupere, cu studii de teren, consideraţii teoretice, recenzii şi note din întreg domeniul geografiei ştiinţifice. În toate lucrările d-sale se constată predilecţie pentru faptele culese direct şi personal pe teren, prezentarea critică şi metodică, fără înflorituri a temei tratate, raţionala utilizare a bibliografiei existente. Activitatea de organizator a d-lui profesor N. Al. Rădulescu este şi ea remarcabilă. Conservator şi în bună parte organizator al Muzeului Regional Putnean, redactor şi fondator al revistei regionale Milcovia (1930-1938), fondator şi director al Revistei Geografice Române, frumoasa realizare ştiinţifică de iniţiativă particulară, în jurul căreia au lucrat între anii 1938-1944, cea mai mare parte a geografilor tineri şi chiar unii dintre cei vârstnici. Vom semnala, în fine faptul, că se număra printre iniţiatorii şi organizatorii Institutului de Cercetări Geografice al României. Pentru meritele didactice, ştiinţifice şi de organizator ale d-lui profesor N. Al. Rădulescu, Societatea Regală Română de Geografi l-a ales în consiliul şi în comitetul de îndrumare, Academia de Ştiinţe l-a cooptat ca membru activ, iar Institutul de Cercetări Geografice al României l-a propus şi Ministerul Educaţiei l-a numit membru permanent al acestui institut”.
A decedat la Bucuresti in anul 1989
Florin Marian Dîrdală - Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naţionale
