Ultima oră

VIDEO!!!! Cum seceră Direcţia Silvică stejarii din aria protejată Subcarpaţii Vrancei!

acuzată că a tăiat "la ras" o suprafaţă de peste 7 hectare de pădure de stejar, iar în această primăvară a continuat să doboare alţi copaci lângă mănăstirea Vărzăreşti, Direcţia Silvică Vrancea susţine că a tăiat copacii pentru a salva pădurea u stejarul este unul dintre cei mai scumpi arbori, iar un metru cub, calitatea I, ajunge să coste chiar şi până la 2.000 de lei

Protestele organizate de activiştii de mediu la Focşani, pe 9 mai, împotriva exploatărilor abuzive din păduri au scos la iveală excesele pe care uneori le fac chiar silvicultorii în pădurile statului. Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Focul Viu" din Focşani urmăreşte de câţiva ani modul în care se exploatează pădurea de stejari Vărzăreasca, parte din aria protejată de interes avifaunistic Subcarpaţii Vrancei, şi cere autorităţilor guvernamentale să-i responsabilizeze mai mult pe cei care administrează fondul forestier. Atunci când toporul şi drujba ameninţă copacul, în pădure, doar conştiinţa profesională a pădurarilor şi o legislaţie nechivocă pot opri măcelul, spun aceştia. În urma reclamaţiilor făcute de activiştii de mediu, Ziarul de Vrancea a vizitat zilele trecute pădurea din apropierea mănăstirii Vărzăreşti, unde se pot număra zeci de cioate de stejar şi fag numai pe marginea drumului forestier. Ca dovadă a tăierilor intense efectuate în această primăvară, la intrarea în aria care ar trebui să ocrotează peste 80 de specii de păsări se află o stivă uriaşă de stejari, unul şi unul, copaci viguroşi, care n-au mai apucat să fie ridicaţi de firma care a câştigat licitaţia de valorificare a masei lemnoase. Mai grav este că, în drum spre mănăstirea Vărzăreşti, monument istoric, ctitorit în anul 1644, pe timpul voievodului Matei Basarab, o întreagă coastă de deal a fost tăiată "la ras" anul trecut chiar de Direcţia Silvică.

 

Înainte nu se putea vedea Focşaniul din cauza stejarilor

Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă "Focul Viu" din Focşani a depus mai multe sesizări în atenţia instituţiilor statului, după ce a aflat de tăierile de stejari (Quercus robur) în aria Subcarpaţii Vrancei, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Asociaţia a reclamat  atât Gărzii de Mediu, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare precum şi Societăţii Ornitologice din România o tăiere "la ras" de peste 3 hectare, maximul admis de Codul Silvic şi asta numai în cazul anumitor arborete.

 

Aria de Protectie Specială Avifaunistică Subcarpaţii Vrancei (ROSPA 0141) se întinde pe teritoriul a două judeţe, Vrancea şi Buzău, cu o suprafaţă de 35.000 de hectare, însă tăieri intense au fost semnalate în Vrancea, pe teritoriul comunei Urecheşti.

"Stabilitatea şi continuitatea pădurii şi a ecosistemelor a fost afectată, cu efecte mai ales asupra speciilor Dendrocopos medius (Ciocănitoarea de stejar), Dryocopus martius (Ciocănitoarea neagră), Dendrocopos syriacus (Ciocanitoarea de grădini), cât şi a celorlalte 19 specii de păsări menţionate în formularul standard al Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Subcarpaţii Vrancei, enumerate în Anexa 1 a Directivei Consiliului 2009/147/Ec. Tot în formularul standard Natura 2000 pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Subcarpaţii Vrancei mai sunt menţionate alte 63 de specii de păsări ale ornitofaunei cu migraţie regulată", se arată în sesizarea Asociaţiei, care a cerut mai multor instituţii să ia măsuri în condiţiile în care în zona de defrişare regimul este specific reţelelor Natura 2000 şi este nevoie de ocrotirea biodiversităţii, în special în ceea ce priveşte condiţiile de cuibărit şi hrănire a păsărilor. Pe lângă afectarea celor 84 de specii de păsări care trăiesc aici, ONG-ul de protecţia mediului atrage atenţia şi asupra degradării drumurilor de acces, a solului, inclusiv prin activarea unor alunecări de teren care au mai făcut ravagii în zonă. 

"Se taie în neştire aici"

În pădurea Vărzăreasca se văd urmele "toporatorilor", începând de pe drumurile forestiere, care poartă urme adânci de TAF-uri şi buşteni, şi până la copacii tăiaţi, unii chiar fără a fi marcaţi, sau resturile de crengi abandonate în pădure. În apropiere de mănăstirea Vărzăreşti se poate vedea o grămadă mare de stejari din "recolta" acestei primăveri. "De câţiva ani se taie în neştire aici, chiar şi zilele trecute s-a tăiat, cu toate că, din câte se ştie, sunt interzise tăierile când pădurea este în vegetaţie. Înainte de aceste tăieri, de pe dealul pe care este amplasată mănăstirea nu se putea vedea Focşaniul din cauza copacilor, însă acum toată zona se vede ca în palmă. Se taie aici ca la porci", ne-au spus câţiva oameni care frecventează mănăstirea Vărzăreşti. "Dacă nu se opresc tăierile, o să ne trezim cu mănăstirea peste primărie", ne-a spus şi primarul comunei Urecheşti, Nistor Bratosin, care a cerut autorităţilor silvice să stopeze tăierile în exces din pădurile comunei. După cum atrag atenţia autorităţile de mediu, defrişările, tăierile la ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mai mari constituie principalele vulnerabilităţi ale Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Subcarpaţii Vrancei. Aici pot fi admirate acvile, şorecari, gaiţe, huhurezi, prigorii, sfrânciocul roşiatic, mierla şi mai ales ciocănitorile de stejar, păsări care au nevoie de copaci bătrâni şi scroburoşi pentru a supravieţui.

"Vom verifica"

Păduri ciopârţite de hoţii de lemne au fost găsite în zonă şi de câţiva activişti de mediu care au protestat în Piaţa Unirii din Focşani şi care, duminica trecută, au luat la picior pădurile din aria protejată Subcarpaţii Vrancei, înspre comuna Poiana Cristei. Răspunsurile autorităţilor sunt o dovadă că nu pun mare preţ pe sesizările de acest gen. Oficialii Direcţiei Silvice spune că s-ar fi făcut în zonă doar "tăieri de regenerare" şi "tratamente silvice", iar exploatările s-ar fi făcut în conformitate cu "planul naţional de tăieri". De pe cele 26 de hectare de pădure s-au extras peste 500 de metri cubi de lemn, după cum ne-au spus, neoficial, silvicultorii din zonă. Şefii, însă, susţin altceva. "Noi din ceea ce am verificat nu am găsit nimic tăiat ilegal. S-a tăiat doar ceea ce prevede amenajamentul. Şi în pădurea de stejar sunt tratamente care se aplică, ca în orice arborete. O să mai verificăm şi alte suprafeţe, verificarea este de durată", ne-a declarat Lucian Zanfir, directorul Direcţiei Silvice Vrancea, care a recunoscut că nu a vizitat personal aria de protecţie a păsărilor unde s-au semnalat tăieri abuzive. Cât despre pădurea defrişată, silvicultorii îi contrazic pe oamenii zonei şi susţin că, de fapt, "a fost o tăiere definitivă pentru că pădurea era rărită şi nu mai avea consistenţă". Mai mult, silvicultorii dau vina pe cei care taie din pădurile private şi pe poliţişti care nu îi prind pe hoţi. "Poliţia este foarte comodă, vrea să-i dai direct hoţul, că lor nu le plac dosarele cu autor necunoscut. Ba chiar vrea să-i duci şi hoţul şi martorul, să-i duci tot", spun pădurarii cu care am stat de vorbă la Vărzăreasca. 

Stejarul este un lemn prețios

Cu toate că în zonă sunt şi păduri private, din verificările făcute de reprezentanţii Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic (CRSC) Focşani rezultă că în pădurea de stejari din apropierea schitului Vărzăreşti a fost constituită o partidă de exploatare a masei lemnoase de către Direcţia Silvică, fără ca societatea care a efectuat tăierile să ridice masa lemnoasă. “Suprafaţa de pădure aparţine Ocolului Silvic Dumitreşti iar firma care a realizat acolo exploatarea nu a mai ridicat masa lemnoasă rezultată. Din informaţiile noastre rezultă că s-a şi reziliat contractul cu firma în cauză iar lemnul a rămas în pădure”, ne-a precizat Ionică Cherciu, şeful CRSC Focşani. Acesta a precizat că, în urma sesizărilor privind eventuale tăieri ilegale, instituţia pe care o coordonează realizează controale în exploatările forestiere.  Rezistent şi dur, lemnul de stejar este unul prețios, de calitate superioară care se vinde la preţuri foarte mari, care pot ajunge chiar şi la 2.000 de lei metrul cub. Lemnul de stejar se foloseşte pe scară largă în industria mobilei, în construcţii sau pentru fabricarea de iachturi de lux. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate. Trăinicia lemnului de stejar se poate vedea în zilele noastre în bisericuţele din lemn din toată Ţara Vrancei, care rezistă şi astăzi graţie grinzilor acestui lemn de esenţă tare. (Silvia VRÎNCEANU)

 

---