Galerie Foto | Suraia anului 1938 - între hora populară şi modernismul interbelic
Câteva zeci de poze făcute în Suraia lui 1938 surprind aspecte de la o horă jucată în comună, în prezenţa unor oaspeţi spilcuiţi de la Bucureşti.
Pe 4 septembrie 1938, surăienii primeau vizita asociaţiei “Hora”, o organizaţie de popularizare a jocurilor şi dansurilor româneşti tradiţionale. Asociaţia a avut cu ea şi un fotograf profesionist, acesta surprinzând în câteva zeci de cadre petrecerea sătenilor alături de oaspeţii de la Bucureşti, care se disting în fotografii prin săndăluţele fine ale doamnelor şi maşinile de epocă cu care bucureştenii au ajuns în praful uliţelor de la Suraia. Aici, par a se fi distrat pe măsură, dovadă fiind zâmbetele celor surprinşi în instantatee.
Foto: Membrii asociaţiei au luat la pas uliţele Surăii
Deşi în prim plan apar dansatorii profesionişti şi câţiva surăieni, obiectivul fotografului surprinde şi aspecte dintr-o lume arhaică dispărută. Vechile garduri de lemn sau de nuiele, fântânile acoperite şi ele cu capace de lemn, scoase din uz în ultimii zece ani, şi uliţele de pământ mărginite de grădinile pline cu copaci ale sătenilor. De asemenea, în unele fotografii este imortalizat un scrânciob, nelipsit pe atunci la petrecerile câmpeneşti.
Foto: Mărturie a vremurilor în care apa nu curgea la robinet, ci era scoasă din fântână, proaspătă şi răcoroasă
Pe de altă parte, vestimentaţia participanţilor este una în pas cu moda, semn că România interbelică era cu ochii pe ceea ce se purta în marile capitale europene, fie că vorbim de doamne, care în poze apar cu părul perfect aranjat, fie că vorbim de domni, care nu au renunţat la costume, deşi au străbătut drum lung de la capitală până în localitatea din judeţul Putna. Într-una din fotografii apare chiar şi o maşină de epocă.
Foto: Iată ce maşini ajungeau prin Suraia în anii '30, semn al modernizării României
„Societatea Hora a luat fiinţă în 1903, iar la 4 aprilie 1925 a susţinut un spectacol la Cercul Militar Bucureşti, în vederea unor strângeri de fonduri pentru construirea palatului Ligii Culturale, inaugurat în 1929. Primul maestru-director care a condus-o a fost Juarez Movilă, iar preşedinte a fost în anii de început un anume C. Dobrescu. Societatea apărută la Bucureşti mergea cu spectacole în turnee prin toată ţara”, ne-a spus Florin Dardală, arhivar în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea.
Poate vreun surăian să localizeze fotografiile sau să-i identifice pe cei care apar în ele? Cert este că această colecţie, pe care v-o propunem astăzi, pune faţă în faţă datinile vechi şi portul popular putnean, dar şi din alte regiuni, cu avântul epocii care a modernizat România.
Foto: Câţiva copii surăieni sfioşi, scoşi la pozat la o poartă tradiţională din lemn
Foto: Excursia Horei la Suraia a fost imortalizată de un fotograf profesionist
Foto: O domniţă cu glezne fine şI săndăluţe cochete (dreapta), prin praful uliţelor comunei vrâncene
Foto: În fundal se distinge un scrânciob
Foto: Fotografie făcută în faţa unei instituţii publice din Suraia
Articol republicat din data de 15.02.2015. Autor: Sorin TUDOSE