Ultima oră

Ce turna la Securitate revoluţionarul Marian Bobocea

Fostul şef al OPC a fost racolat de Securitate când era elev la Liceul Agricol Odobeşti, sub numele “Dobrin” u cel care avea să devină revoluţionar a spus Securităţii că un elev vroia să vândă cărţi de joc porno şi despre posibile aventuri amoroase şi petreceri u pe baza acestor informaţii, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a stabilit că Marian Bobocea nu a fost colaborator al Securităţii u Securitatea avea drăgan la cei care aveau să intre în politică după revoluţia din 1989

Marian Bobocea, fost şef al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor în  tipul guvernării CDR, a intrat în vizorul Securităţii, care l-a racolat când era elev de liceu. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că acesta nu a fost colaborator pentru că nu prea avea ce informaţii să dea poliţiei politice a regimului comunist. Marian Bobocea a fost verificat la dosar în calitatea sa de revoluţionar. În ultimii ani, acesta s-a retras din prim planul vieţii publice locali şi a mai fost în atenţia opiniei publice printr-un proces prin care a încercat să obţină Crângul Petreşti şi pădurea Dumbrăviţa, susţinând că ar fi moştenirea sa. Pe baza probelor aflate la dosar, CNAS a arătat că lui Marian Bobocea “nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”. Acesta a fost recrutat pe când era elev la Liceul Agricol din Odobeşti, pentru “supravegherea informativă” a colegilor săi. Pe 23 martie 1976, Marian Bobocea a semnat un angajament şi i s-a atribuit numele conspirativ “Dobrin”. În aprilie 1977, s-a transferat la Liceul Agroindustrial Tecuci, unde a fost preluat în legătura Inspectoratului Judeţean de Securitate Galaţi, fiind folosit în acelaşi scop. După terminarea liceului, pe perioada stagiului militar, Marian Bobocea a fost preluat de Biroul de contrainformaţii al UM 01270 Focşani.

Ce le-a spus Bobocea securiştilor

Informaţiile date de Marian Bobocea, cunoscut sub numele de "fratele Bobo", sunt puţine şi s-au referit la viaţa de extraşcolară a colegilor săi. “În Liceul Agricol din Odobeşti am întâlnit unii elevi care spun bancuri cu caracter politic, dar pe care până în prezent nu i-am reţinut, întrucât nu m-au interesat. Anul trecut am văzut la un elev din clasa a X-a, de la şcoala generală, că vroia să vândă nişte cărţi de joc cu femei goale. Nu am aflat cum îl cheamă, dar ştiu că este din satul Pituluşa”, este una din declaraţiile date Bobocea la Securitate. “La sfârşitul lunii ianuarie 1976 numitul D. C. din Unirea, elev în anul II A la Liceul Agricol Odobeşti a invitat la domiciliul lui pe eleva anul II B C.F. – unde a mers şi P.V., elev în anul II C. Acolo se mai afla şi sora lui D.,C., elevă în anul I. P şi C au plecat în oraş, iar D. şi C.F. a rămas acasă. /.../. Am auzit aceasta de la P. Mai cunosc că P. V. a făcut o petrecere la sora sa, care are o garsonieră /.../, unde a participat şi eleva Z. A. din anul II D. După petrecere Z. A. a rămas la garsonieră numai cu P.”, este o altă notă informativă dată de Marian Boobocea. Concluzia CNSAS a fost că aceste declaraţii nu îl fac pe fostul director ţărănist colaborat al Securităţii. “Elementele de mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a) şi b) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 293/2008, astfel domnului Marian Bobocea (...) nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”, se arată în decizia CNSAS. Marian Bobocea nu a putut fi contactat de reporterii noştri, dar Ziarul de Vrancea aşteaptă punctul de vedere în cazul în care doreşte să facă unele clarificări. (M. BOICU)

Securitatea şi politica din Vrancea

Multă lume crede că o parte dintre dosarele Securităţii au dispărut în 1989

Marian Bobocea nu este singurul vrâncean care a ocupat poziţii publice şi care a avut de-a face cu poliţia politică a regimului comunist încă din timpul liceului. Deputatul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, a fost racolat de Securitate tot pe vremea liceului, sub numele de cod "Bratosin", pentru "supravegherea mediului de elevi". Chiar după ce sentinţa de colaborator al Securităţii a rămas defintivă, deputatul Nica a fost ales, pentru un mandat de patru ani, în Adunarea Naţională Bisericească, organismul central deliberativ al BOR, pentru probleme administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. Şi cel autointitulat şeful judeţului, Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean, a fost racolat de Securitate tot în tinereţe, la finalul liceului. În anul 2008 CNSAS l-a deconspirat pe preşedintele CJ Vrancea ca fiind informator al Securității ce purta numele conspirativ de "Renato". Oprisan a colaborat cu serviciul de informaţii al regimului comunist în perioada 1980-1985, însă nu s-au mai găsit notele transmise de acesta. Doru Cătălin Lungu, fost ofiţer de Securitate, a declarat în august 2006 că l-a recrutat pe Oprişan când lucra la fabrica de confecţii din Focşani, alături de mama sa. Şi fostul prefect Ion Oprea a semnat un angajament cu Securitatea în 1989, cu câteva luni înainte de revoluţie. Nici lui Ion Oprea nu i-a fost atribuită calitatea de colaborator deoarece nu au fost găsite note informative semnate de acesta. În dosarul de reţea, actualul inspector guvernamental primise şi un nume conspirativ: "M. Drumeş" şi avea trasate misiuni de ţineau de poliţia politică la CAP-ul unde fusese repartizat. Un alt revoluţionar foarte vocal care a avut legături cu fosta Securitate este defunctul Paraschiv Usturoi, fos şef al Culturii vrâncene, care a fost racolat pe 2 martie 1877 sub numele conspirativ Zamparo. Misiunea acestuia era «supravegherea informativă» a angajaţilor Casei de Cultură din Focşani, unde a lucrat ani de zile. Printre "victimele" sale se numără şi cunoscutul actor Horatiu Mălăele. CNAS a închis dosarul deschis pe numele lui Puiu Siru după decesul acestuia, produs în toamna anului 2009. (S. V.)
 

---