Cutremurul de sâmbătă a “cutremurat” rău judeţul şi a generat pagube mai mari decât cele raportate iniţial. La multe şcoli au crăpat pereţii, a căzut tencuiala, ba chiar au căzut şi plafoane sau coşuri de fum. De asemenea, la casele vechi, nerenovate, precum şi la câteva clădiri publice, au apărut fisuri adânci în pereţi. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la clădirea Secţiei de Ştiinţe ale Naturii de la Muzeul Vrancei, situată pe strada Cuza Vodă, unde au apărut crăpături profunde în partea din spate a casei boiereşti, unde era intrarea servitorilor. Potrivit primelor informaţii, clădirea era deja afectată de mişcările tectonice ale secolului trecut, dar seismul de sâmbătă i-a agravat starea. Chiar dacă nu par afectate structurile de rezistenţă ale clădirilor unde s-au semnalat stricăciuni, este nevoide de intervenţii rapide, care costă bani. De asemenea, şi în locuinţe particulare şi unităţi comerciale s-au semnalat pagube. În judeţ sunt încheiate peste 25.000 de poliţe de asigurare obligatorii, iar asiguraţii cer daune pentru stricăciunile avute.
 

Pereţi crăpaţi în şcoli
 

La Şcoala nr. 2 din Focşani au apărut numeroase crăpături în pereţi şi a căzut tencuiala

Cutremurul a agravat starea clădirii în care se află Muzeul de Ştiinţe ale Naturii

Seismul de 5,7 grade de sâmbătă seara a provocat stricăciuni în multe unităţi de învăţământ vrâncene. Afectate sunt şcoli atât din mediul rural dar şi din mediul urban. În Focşani sunt afectate şcoli care se află pe lista de reabilitare a Primăriei, precum şi licee la care au fost realizate recent lucrări. La niciuna însă nu a fost afectată structura de rezistenţă, după cum au constatat echipele de specialişti care au fost ieri prin unităţi. Astfel, la Inspectoratul Şcolar Judeţean, de dimineaţă au început să curgă telefoanele de la reprezentanţii Şcolilor Urecheşti, Popeşti, Bilieşti, Liceul Tehnologic Panciu, dar şi de la unităţi din Focşani precum Şcolile “Ion Basgan”, “Anghel Saligny”, “Alexandru Vlahuţă” sau Clubul Sportiv Şcolar de Gimnastică. Stricăciuni au mai anunţat şi alte şcoli din judeţ, de la care Inspectoratul Şcolar aşteaptă astăzi note de constatare. La Şcoala “Ion Basgan” stricăciunile au fost constatate de duminică dimineaţă când directorii au intrat în clădire pentru a-i verifica starea, mai ales că nu a fost reabilitată serios niciodată de când a fost dată în folosinţă, în anii 1983- 1984. Aici a căzut tencuiala de pe pereţii de la parter şi de la primul etaj, cele mai afectate fiind două săli de clasă. Nici cabinetul directorului nu a scăpat de crăpături. “A căzut tencuiala în mai multe săli, în cancelarie, chiar şi în cabinetul directorului. Nu cred că este afectată structura de rezistenţă. Deocamdată învăţăm normal. Azi (n.r. ieri) a fost pe la noi şi dl primar Decebal Bacinschi care a cerut să facem un referat”, ne-a declarat directorul adjunct al Şcolii “Ion Basgan” Focşani, profesorul Dan Grigoraş. Tencuiala de pe pereţi a căzut şi la Colegiul “Edmond Nicolau”, unde cadrele şi  elevii au avut o surpriză neplăcută ieri dimineaţă. “Este o clădire consolidată tocmai pentru a face faţă la astfel de evenimente, iar problema distrugerilor mari nu apare. Apar însă lucrări care necesită finisare, respectiv partea de umplutură. Vom solicita autorităţilor materialele necesare reparaţiilor”, a precizat directorul colegiului, Gabriel Danielescu.
 

“Sunt probleme la stâlpi”
 

Crăpături au apărut şi în pereţii fostei Case a Căsătoriilor, acum retrocedată

Cele mai mari probleme par să fie la Clubul Sportiv Şcolar de Gimnastică Focşani unde a şi fost trimisă ieri o comisie formată din specialişti în construcţii pentru a vedea cum stau lucrurile. Aici stricăciunile par să fie mai serioase, deşi specialiştii au concluzionat că se poate lucra în clădire, nefiind pusă în pericol viaţa micilor gimnaşti care se antrenează zilnic aici. “Sunt crăpaţi pereţii, a căzut tencuiala, dar sunt probleme şi la stâlpi. A fost o comisie care a constatat că nu a fost afectată structura de rezistenţă. A fost şi primarul şi a spus să facem un referat care va fi discutat într-o şedinţă mâine (n.r. astăzi). Ne vom continua antrenamentele în această sală, care necesită reabilitare pe viitor. Noi avem sâmbătă un concurs naţional “Mica gimnastă” şi va trebui să îl desfăşurăm aici pentru că altundeva nu avem unde. Sper să ne ajute Primăria să reparăm ce se poate până atunci”, ne-a declarat directorul Clubului Sportiv Şcolar de Gimnastică Focşani, Florin Roşioru. În mediul rural a căzut rigipsul de pe unii pereţi ai clădirilor construite recent sau plafoanele în clădirile foarte vechi, unele dezafectate. Şefa Inspectoratului Şcolar, profesoara Vasilica Zaharia, a precizat că stricăciunile sunt minore, nefiind nevoie de întreruperea cursurilor în vreo şcoală. “Au fost raportate stricăciuni, dar numai telefonic. Am cerut de la domnii directori rapoarte scrise pe care să le înainteze şi Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă. Din semnalele pe care le avem, nu se pune problema întreruperii cursurilor în vreo unitate şcolară”, ne-a precizat Vasilica Zaharia.
 

Încă vin rapoarte din teritoriu
 

La nivelul Prefecturii ieri se centralizau informaţiile trimise din teritoriu după cutremurul de 5,7 grade produs sâmbătă seara, potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Cătălin Drăgulescu. Cel mai probabil, astăzi vor exista mai multe informaţii despre situaţia exactă a pagubelor produse de cutremur în urma centralizării rapoartelor operative. De asemenea, comisiile stabilite prin ordin al prefectului vor începe să meargă în teren pentru a verifica situaţiile semnalate. “Mâine (astăzi – n.r.), prin ordin al prefectului, s-au convocat două comisii pentru a ne deplasa în trei comune unde s-au semnalat probleme. La Urecheşti, se pare că au căzut nişte hoarne la şcoală”, a spus Cristian Prescorniţoiu , şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Vrancea. Acesta spune că nu a primit de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă nicio informare cu privire la problemele cauzate de cutremur. “A fost un cutremur normal, singura chestie anormală a fost adâncimea, pentru că a fost de suprafaţă şi de aceea s-a simţit atât de puternic. Dacă era la o adâncime de 130 – 140 km probabil că nu se simţea. Noi nu deţinem date cu privire la clădirile expertizate, rolul nostru este de sprijin”, ne-a mai spus Cristian Prescorniţoiu.
 

Peste 25.000 de poliţe obligatorii încheiate
 

Seismul de sâmbătă a readus în atenţie asigurările de locuinţe care pot fi de ajutor în astfel de situaţii. În Vrancea au fost încheiate 25.119 poliţe de asigurare obligatorii împotriva dezastrelor, potrivit informaţiilor centralizate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), la data de 31 octombrie. Valoarea daunelor plătite în acest an se ridică la 79.168,03 lei. Gradul de cuprindere în asigurare este de 16,17%. Practica firmelor de asigurări este ca odată cu PAD-urile (poliţele de asigurare împotriva dezastrelor) să încheie şi poliţe de asigurare facultative, pentru alte riscuri, cum ar fi incendiile. Asigurările obligatorii acoperă cutremurele, alunecările de teren şi inundaţiile, care au o probabilitate mai mică de a avea loc. Asigurătorii dau PAID fondurile încasate prin poliţele obligatorii şi rămân cu banii pe poliţele facultative. Cutremurul de sâmbătă este unul dintre evenimentele încadrate în riscurile asigurate obligatoriu, pentru care firmele de asigurare vor avea de plătit despăgubiri pentru locuinţele unde s-au produs daune.
 

Asiguraţii au început să ceară despăgubiri
 

Ieri, în prima zi de lucru după cutremur, firmele de asigurări au început să primească solicitări de despăgubiri. “Sunt 20 de solicitări pe poliţe obligatorii şi 10- 15 pe poliţe facultative, dar mai vin. Este abia prima zi, probabil că vor mai veni şi zilele următoare, în special de la ţară. Nu sunt daune mari. Pentru poliţele facultative, la daune mai mici de 20 de milioane de lei vechi la bunuri, persoana asigurată face poze şi ne le trimite. La asigurările obligatorii se deplasează cineva de la noi la faţa locului. Sunt pagube mici. Dacă persoana respectivă vrea să facă singură reparaţiile îi dăm banii, dacă apelează la o firmă ne trimite factura. În general, oamenii preferă să facă singuri reparaţiile”, ne-a spus Ionuţ Constantinescu, directorul Groupama Focşani.  Situaţii similare se înregistrează şi la alte societăţi de asigurări. (M. VĂDESCU, M. BOICU)

Totul despre cutremurul atipic de sâmbătă seara

Seismul de sâmbătă seara a avut magnitudinea de 5,7, dar a fost resimţit mult mai puternic din cauza adâncimii mici la care s-a produs, numai 39 km u este pentru prima dată în ultimul secol când cutremurele vrâncene nu au loc în zona de munte, ci la câmpie, între Mărăşeşti şi Adjud u specialiştii spun că a fost un cutremur de reaşezare u cu toate că ne-a zgâlţâit bine, au fost doar câteva atacuri de panică u pagubele nu sunt chiar neglijabile, asa cum s-a crezut initial u oamenii spun că animalele de curte au fost agitate înainte de seism

Cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter, care s-a produs sâmbată seara, la o adâncime de doar 39 de km, lângă oraşul Mărăşeşti şi la 19 kilometri distanţă de Focşani, a durat aproape 20 de secunde. Seismul care i-a uimit pe cercetători s-a resimţit de la Bucureşti până la Iaşi. Şi în Focşani, seismul s-a resimţit puternic şi a creat panică. "Se legăna blocul cu noi. Au căzut oale, pahare, cărţi, hainele s-au aşezat mai bine în dulap. Dacă mai dura un pic cădea şifonierul", ne-a spus o cititoare a ziarului."În urmă cu câteva minunte am simţit cu adevărat sentimentul de frică", a comentat altcineva. Nu au fost raportate victime, dar reţelele de telefonie s-au blocat din cauza suprasolicitării, iar imediat după seism a picat reţeaua de energie electrică în Focşani şi alte localităţi, au fost geamuri sparte, au căzut mărfurile de pe rafturile magazinelor, tencualiala de pe pereţi. Oamenii din mediul rural spun că au fost avertizaţi de comportamentul ciudat al animalelor de curte, care au fost agitate înainte de mişcarea tectonică. "Parcă a intrat vulpea în găini! Au fost foarte agitate", a povestit o familie din Bilieşti. Mulţi oameni au intrat în panică mai ales că şi cei mici s-au speriat şi au început să plângă.
 

Seismul din Vrancea a avut două replici

Seismul a avut mai multe replici, două cu magnitudinea de 2,8 şi 3,3 grade pe scara Richter, produse la ora 22,24, iar cealaltă la 22.30. Directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, a declarat că nu sunt de aşteptat alte cutremure mari. "Nu sunt de aşteptate cutremure comparabile cu cel de 5,6, pentru că acesta a fost unul de reaşezare în zona Vrancea", a declarat Ionescu. Seismul a fost unul oarecum atipic din punct de vedere al adâncimii. "De regulă, în această zonă seismică avem cutremure de adâncimi de 90 până la 140 de kilometri. Cel de sâmbătă seară a fost la 40 de kilometri şi din acest motiv a fost resimţit relativ puternic", a explicat directorul INFP.

Asfaltul crapă, cade şi tencuiala de pe blocuri!
 

Cititorii ne-au semnalat la puţin timp după seism o fisură în asfaltul de pe strada Cuza Voda din Focşani. Reporterii au fost în zonă, unde se adunaseră mai mulţi cetăţeni curioşi, care au văzut imaginea postată pe reţelele sociale. Fisura este una mai veche, dar s-a adâncit în urma seismului. Numărul unic de urgenţă 112 nu a fost apelat de foarte multe persoane în urma cutremurului. Trei persoane din Focşani au avut nevoie de ajutor medical. Căpitan Cristina Duţă, purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, spune că cei trei focşăneni au acuzat stări de agitaţie, posibil atac de panică. Doar două dintre cele trei persoane au vrut să meargă la Spital cu Salvarea pentru supraveghere medicală.

Tencuală căzută la fostul Tribunal

Pagube create în supermarketul Carrefour de cel mai puternic cutremur crustal din Vrancea din ultimii cel puţin 100 de ani

 Ieri, locatarii unui bloc situat pe strada Aleea 1 Iunie din Focşani i-au chemat pe pompieri după ce au observat să tencuiala de pe bloc stă să cadă. Pompierii au intervenit pentru îndepărtarea pericolului.

Crapaturi in peretii de la Muzeul de Stiinte ale Naturii de pe strada Cuza Voda

Cum au resimţit focşănenii cutremurul de sâmbătă seara?
 

Cel mai mare cutremur din ultimii 24 de ani în România a produs panică printre mulţi dintre focşăneni, mai ales că în multe zone s-a oprit şi curentul electric. Rămaşi pe întuneric, oamenii s-au rugat ca seismul să se oprească cât mai repede. Mulţi au crezut că seismul a avut cel puţin şapte grade pe scara Richter. Este bine de ştiut că magnitudinea unui cutremur de suprafaţă nu se poate compara cu cele de adâncime mare. Specialiştii spun că seismele de suprafaţă, aşa cum a fost cel de sâmbătă seara, sunt mult mai resimţite de populaţie, iar percepţia generală este a unei intensităţii foarte mari. Fiind sâmbătă seara, mulţi tineri se aflau în cluburi şi discoteci. Un liceean ne-a povestit că se afla cu mai mulţi tineri într-un club, iar în momentul cutremurului, s-au băgat cu toţii sub mese. Şi la restaurante s-au creat ambuscade la ieşiri. În rândul taximetriştilor s-au aflat şi “fericiţii” care nu au simţit nimic. Dacă eşti în mişcare e mai greu să-ţi dai seama. În schimb, cei staţionaţi au avut senzaţia că maşina lor a fost lovită. “Am crezut că se răstoarnă”, ne-a spus un taximetrist.
 

 “Parcă eram în vârful copacului”
 

O focşăneancă ce locuieşte la etajul doi al unui bloc din Galaţi a povestit că seismul s-a simţit la fel de puternic şi pe malul Dunării. “Aveam senzaţia că sunt în vârful copacului şi urmează să ne prăbuşim”, a spus tânăra. Interesant este că mulţi adolecescenţi nu au înţeles secunde bune ce se petrece, în condiţiile în care precedentul cutremur de o asemenea intensitate a avut loc când ei nici nu erau născuţi. Cele mai puternice cutremure din ultimii 50 de ani au avut loc în 1977, 1986, 1990 – două. Din luna mai 1990, au mai existat cutremure cu intensitate cuprinsă între 5 şi 6 grade, dar toate au fost scurte şi nu au provocat pagube. Chiar dacă intensitatea seismului de sâmbătă a fost de 5,7 grade pe scara Richter, adâncimea foarte mică, de doar 39 de kilometri, i-a determinat pe oameni să-l compare cu cel din 1977,  cel mai devastator cutremur produs în România în ultima jumătate de secol.
 

Cum s-a resimţit la Vrâncioaia?
 

Specialiştii spun că seismele de suprafaţă sunt cele mai periculoase, iar în Vrancea, intensitatea maximă pentru un astfel de seism este de 6 grade. “Este un cutremur atipic zonei Vrancei, unul de suprafaţă, faţă de cele specifice care se produc la adâncime mare. Este şi motivul pentru care percepţia omului este că seismul a fost la fel de puternic ca cel din 1990, chiar dacă cel de acum a fost de 5,7, iar cel de atunci de 6,7 grade. Seismul s-a produs în zona Panciu-Mărăşeşti, la mică adâncime, iar specialiştii instititutului nostru încearcă să afle dacă astfel de seisme de mică adâncime au mai avut loc în zona respectivă şi se pare că precedentul a fost înainte de marele cutremur din 1940. Mişcarea seismică a fost înregistrată de aparatele de la Staţia Seismologică Vrâncioaia”, ne-a declarat Ştefan Tătaru, directorul Staţiei.
 

Vrancea s-a cutremurat mai bine de 20 de secunde
 

Cutremurul produs sâmbătă, 22 noiembrie în zona Vrancea, a fost cel mai puternic cutremur crustal din Vrancea în ultimii cel puţin 100 de ani şi primul produs în zona de câmpie. Seismul a fost resimţit intens în sudul, centrul şi estul Moldovei, dar şi în nord-estul Munteniei. În multe localităţi din zona epicentrală s-au produs deplasări şi chiar căderi de obiecte suspendate, crăpături în tencuială, fisuri în asfalt... La etajele superioare ale clădirilor s-au răsturnat obiecte de mobilier. De asemenea, în unele localităţi a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică, iar sistemele de comunicaţii mobile au fost perturbate. Iată cum au trăit evenimentul cititorii noştri şi care le sunt principalele temeri în ceea ce priveşte cutremurul ...

Emilia: „În caz de cutremur, chiar şi unul de intensitate relativ mică cum a fost acesta, primele care pică sunt telefoanele. Se pare că, în astfel de cazuri, tehnologia cu cât este mai avansată, cu atât este mai inutilă pentru că îţi "interzice" orice cale de comunicare dacă ai nevoie de ajutor...”
Ana: „Stau în centrul oraşului, la etajul 8, şi mi-a căzut dulapul cu pahare din perete, am crezut că îmi fuge pământul de sub picioare. Apoi au început vecinii să ţipe, au început alarmele de la maşini să pornească. Au căzut bucăţi din perete de la fostul tribunal... dacă va fi un cutremur mai mare se darâmă de tot...”
Danb: “Să vedem acum cât valorează asigurările pe care ne-a obligat guvernul să le facem. Documentaţi TOATE pagubele, inclusiv un pahar, şi cereţi despăgubiri de la societatea unde sunteţi asiguraţi.”

Oana:  “Mi-e frică de cutremur, intru în panică. În 77 locuiam în Bucureşti, aveam 15 ani, am fugit şi la jumătate de metru de mine a căzut peretele casei. De atunci am rămas cu spaima.”

Florin: “Locuiesc la etajul 4 şi tot ce mă înconjoară s-a aflat într-un balans continuu. Noroc că mi-am păstrat calmul şi când mă pregăteam să mă refugiez sub tocul uşii, Slavă- Domnului, se oprise....Enervant este faptul că la jumătate de oră după cutremur, reţeaua telekom nu a remediat blocajul.“

Urloiu: “Mulţumim lui Dumnezeu că nu avem victime şi sper nici pagube…Asta mai lipsea poporului român, acum în prag de an nou şi la început de iarna…”

Prefectul Halici: Cutremurul ar putea avea o magnitudine mai mare
Prefectul Nicuşor Halici spune că va discuta în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU)  care este situaţia după producerea celui mai important cutremur din ultimii ani. “În primul rând, aşteptăm rezultatele concrete, pentru că s-ar părea că nu este magnitudinea cea care a fost comunicată, ci mai mare, pentru că a fost pe un alt epicentru şi pe o altă adâncime decât în mod normal. Pe de altă parte, nu avem ce să facem, trebuie să ne păstrăm calmul şi să ne continuăm viaţa. Luăm date de la instituţii, în special Electrica a avut probleme, dar au fost remediate în scurt timp. Au fost trei apeluri la 112, atacuri de panică ale unor cetăţeni. Din punct de vedere al CUP, al celor de la gaze nu au fost indentificate probleme. Părerea mea este că în ultima perioadă nu prea s-a făcut informarea cetăţenilor cu privire la cutremure”, a spus prefectul Halici.

Ştiaţi că... cutremurul poate fi prezis de animale?

În 1975, oficialităţile din oraşul chinez Haicheng au fost alarmate de comportamentul ciudat al animalelor. Au fost evacuaţi 90.000 de oameni. La interval de câteva ore, un cutremur de 7.3 grade a distrus 90% din oraş. Ceea ce nu ar trebui să pară ciudat: simţurile le pot spune animalelor mai multe decât omului. Studiind comportamentul diferitor vieţuitoare în legătură cu seismele, cercetătorii apreciază că cel puţin 600 specii se simt tulburate în preajma fenomenului. De exemplu, şerpii şi peştii sunt foarte sensibili. Şi la observatorul seismologic de la Vrâncioaia, oamenii de ştiinţă monitorizează o broască ţestoasă, despre care se spune că ar fi prevestit cutremurul de 5,5 grade de anul trecut, nişte papagali şi câţiva peşti. Istoria consemnează destule observaţii interesante privind fenomenul. Înainte de cutremurul care a distrus Grecia, în anul 373 î.Hr, locuitorii constataseră că şerpii şi alte târâtoare au ieşit pe uliţe. În cazul cutremurului din 1910 din Landsbrg (Germania), toate albinele şi-au părăsit stupurile. În Alaska, în 1964, urşii s-au trezit brusc din hibernare şi au părăsit bârlogurile. Tot în 1964, în Uzbekistan, cu o oră înainte de a se produce un cutremur puternic, furnicile au părăsit muşuroaiele. Experţii apreciază că problema merită să fie tratată cu toată seriozitatea, deşi nici o explicaţie nu a putut fi găsită până acum privind legătura între fenomnele seismice şi comportamentul ciudat al unor animale. Specialiştii resping ideea că animalele ar fi dotate cu un al şaselea simţ, care le-ar ajuta în acest sens. Mai probabil, este vorba de aceleaşi cinci simţuri cu care suntem dotaţi şi noi, dar care prezintă o sensibilitate mult mai ridicată la ele.

Grupaj realizat de S. VRÎNCEANU, R. MANOLACHE, D. LEPADATU, D. CHIRIAC

A fost un cutremur de reaşezare în zona Vrancea" dar s-a lăsat cu pagube!

Cel mai mare cutremur din ultimii ani, produs în zona Vrancea!!! Potrivit primelor informaţii, seismul s-a produs în zona Vrancea la ora 21.14 şi a avut magnitudinea de 5,7. Cutremurul s-a simţit la Tulcea, Roman, Iaşi, Galaţi şi Braşov.