Populaţia de urşi din România ar putea umple un oraş precum Panciu
În ultima perioadă, urşii au dat iama în gospodăriile din zona de munte a Vrancei în căutarea hranei, iar victime au fost şi oameni. Incidentele în care urşii au apărut în prim plan în presă au dus la organizarea unei dezbateri cu toţi factorii de decizie de la nivel naţional şi local în următoarea perioadă. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice /MMSC/ va demara, la sfârşitul lunii noiembrie, consultări şi dezbateri referitoare la elaborarea pachetului de măsuri privind managementul populaţiei de urs brun din România. Vrancea este un punct important pe harta României în ceea ce priveşte populaţia de urs. Conform statisticii, în România sunt aproape 6.500 de urşi. Ca o comparaţie, oraşul Panciu are puţin peste 7.000 de locutori. Imaginaţi-vă că urşii au ajuns la nivelul populaţiei unui oraş din Vrancea. Prin urmare, în perioada 24 noiembrie - 4 decembrie, în 17 judeţe ale ţării vor fi prezenţi ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, şi secretarul de stat Anne Jugănaru, împreună cu echipele de experţi care au lucrat la elaborarea pachetului de măsuri privind managementul populaţiei de urs brun. Conform unui comunicat de presă, dat publicităţii de Ministerul Mediului, s-a finalizat pachetul de măsuri menit să îmbunătăţească managementul populaţiei de urs brun din România, iar noua viziune are în vedere să reducă nivelul conflictelor înregistrate în ultima perioadă în regiunile vulnerabile şi să asigure statutul favorabil de conservare al speciei, conform obligaţiilor care derivă din Directiva Habitate. Conform datelor oficiale, 45% din populaţia totală de urs brun din Europa, mai puţin Rusia, se găseşte în România şi Ucraina.
"Ce să mănânce ursul?"
Dacă în trecut specia Ursus arctos a fost larg răspândită în Europa, în prezent situaţia este dramatică: specia a dispărut aproape complet în Austria, Germania sau Elveţia, iar vestul şi centrul Europei nu mai au populaţii stabile şi sănătoase de urşi bruni. În România densitatea cea mai mare se înregistrează în Braşov, Covasna, Harghita, Vrancea, Mureş şi Bistriţa. „Gândiţi-vă că de 24 de ani, după 1989, am degradat habitatul ursului, el nu mai are hrană. Este animal, trebuie să supravieţuiască, vă daţi seama că va coborî la livezi. Sunt judeţe în care se culege tot ce înseamnă fruct de pădure, ce să mănânce ursul? Unde mai pui că această apropiere de comunităţile locuite de oameni s-a produs şi datorită tagmei vânătoreşti, care are acele instalaţii de hrană la marginea pădurii...păi mai sunt câţiva paşi până la sat, cum să nu vină ursul. Trebuie o schimbare totală de paradigmă în ceea ce priveşte populaţia de urs din România”, spune Silviu Chiriac, coordonatorul proiectului „Life Ursus” în Vrancea. (A. IVAN)