Ultima oră

Mărire şi… demolare! Perla Focşaniului dispărut

Ziarul de Vrancea
27 oct 2019 7354 vizualizări

Pe o Stradă Mare a Unirii plină de prăvălii cochete, dar nu foarte impozante, avea să apară în 1901 superbul sediu al Băncii Economia. Construită după planurile unui austriac de un constructor Italian, sediul bancar avea să reziste pe harta oraşului ceva mai mult de şapte decenii. Cunoscând cam toate edificiile importante demolate în timpul comunismului, putem spune că Economia este perla Focşaniului dispărut.

Marea Demolare din anii ’70 nu a vizat doar casele modeste, străduţele întortocheate ori micile prăvălii. Tot ce stătea în calea planurilor de reconfigurare urbanistică ale autorităţilor vremurilor trebuia distrus. Drept urmare, case cât se poate de solide, imobile de o mare valoare arhitecturală sau chiar o biserică, toate au fost demolate în penultimul deceniu al regimului comunist.

Printre edificiile care aveau să dispară definitiv de pe harta Focşaniului se numără şi Banca Economia, perla arhitecturală dintre toate clădirile pierdute ale urbei noastre. Istoria Băncii Economia din Focşani începe în foarte îndepărtatul 1874, cu şase ani mai devreme decât a Băncii Naţionale Române (BNR).

„Spre deosebire de CEC, prima instituţie de credit a proaspătului Stat Român, înfiinţată în 1864, Banca de la Focşani era constituită din iniţiativă şi cu fonduri particulare fiind denumită «Societatea Economia» şi având scopul de a capitaliza economiile asociaţilor şi a împrumutatorilor, făcându-le productive. În primii douazeci şi cinci de ani de funcţionare Societatea Economia nu a avut un sediu proprietate, activitatea ei desfăşurându-se prin diferite localuri, fie închiriate fie aparţinând unor membrii ai săi”, ne-a spus Florin Dârdală, arhivist al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Vrancea. 

Bancă în loc de cofetărie

Povestea sediului propriu începe pe 30 aprilie 1899, an când se publică un anunţ potrivit căruia Societatea Economia vindea „cărămidă, lemnărie, stolerie, ferărie etc” din ceea ce mai rămăsese din fosta Cofetărie Zacapolio. Cofetăria cu pricina fusese mistuită de un incendiu, iar Banca Economia a cumpărat terenul din Strada Mare unde urma să îşi facă sediu. În cursul aceluiaşi an, conducerea unităţii bancare a demarat procesul de construire a imobilului. Arhitectul ales a fost Franz Billek, nimeni altul decât cel ce a gândit teatrul din Caracal, în vreme ce constructorul a fost un anume italian – Candoni Giovani Zanetto.

Sediul băncii, finalizat în trei ani


Foto: Costică I. Kivu, preşedinte CA al Societăţii Economia

Aşa cum se obişnuia la vremea respectivă, lucrările la monumentala clădire au durat circa trei ani, nu ca în zilele noastre când, de exemplu, un spital se inaugurează după 15 ani de zile! Un proces verbal de recepţie provizorie avea să fie semnat în data de 8 septembrie 1900. Un an mai târziu, pe 22 septembrie 1901, focşănenii I. C. Kivu, C. Darie Pastia şi C. A. Mărgăritescu, însărcinaţi ai Consiliului de Administraţie ai Societăţii Anonime Economia iau în primire definitivă localul de la antreprenorul Zanetto.

Cu o arhitectură occidentală şi cu o înălţime peste media imobilelor de pe Strada Mare, sediul băncii Economia eclipsa tot ce se contruise până atunci pe artera comercială a urbei. De altfel, editorii de cărţi poştale, dar şi nemţii în Primul Război Mondial au imortalizat în mai multe rânduri această porţiune oarecum de început a Străzii Mari graţie impunătoarei Bănci Economia. Imobilul nu era popularizat doar prin cărţi poştale ori altfel de reclame, ci şi prin cărticele ale unităţii bancare.

„Viaţa socială de după război nu mai este viaţa activă dinainte de război, ci o viaţă speculativă, o viaţă uşoară, o viaţă de plăceri, care a făcut să înceteze munca aprigă şi neîntreruptă, care se desfăşura paşnic şi cu care ne obicinuisem timp de 40 de ani. Noua noastră viaţă ne-a făcut să uităm pentru moment credinţa şi virtuţile strămoşeşti şi a contribuit ca să ajungem la situaţiunea încâlcită de azi. Să ne întoarcem dar pe calea cea adevărată a muncei, economiei şi cinstei, singura în măsură de a îndrepta răul, de care suferă organsimul nostru social”, se arată într-o broşură a băncii din toamna lui 1924.

Rămasă în conştiinţa publică drept Şcoala de Muzică


Foto:Locaţia Băncii în raport cu CJ-ul (foto: Virgil Humăilă)

Potrivit arhivistului Florin Dârdală societatea şi sediul acesteia duc o existenţă relativ liniştită până în 1948, când întreaga afacere este preluată de Stat şi repartizată Băncii Naţionale a RPR. „Clădirea a fost inchiriată şi apoi a fost cedată în folosinţă Consiliului Judeţean al Sindicatelor, iar în anii ’60, aici a fost instalată Şcoala de Muzică. Înfiinţarea judeţului Vrancea în 1968 şi construirea Centrului Civic în mijloc cu «Casa Albă» a însemnat sfârşitul pentru întreaga zonă ultracentrală a oraşului”, ne-a mai spus Dârdală.

După câte ştim, Nicolae Jurjiu, directorul Şcolii de Muzică din acei ani, s-a împotrivit demolării superbului edificiu. Totuşi, în 1973 sistemul avea să învingă şi să sărăcească vizual Focşanii. Cei care erau copii în anii ’60 mai ţin minte şi acum superba clădire a cărei destinaţie iniţială fusese de bancă, dar ce ne facem cu copiii născuţi după momentele din decembrie ’89 sau cu cei nenăscuţi încă? Ei trebuie să ştie că Focşaniul a avut cândva, nu demult, o altă înfăţişare, mai caldă, mai patriarhală. Că pe trotuarul şi pe bulevardul din faţa Cinema-ului Balada a existat Banca Economia, cam aceasta fiind locaţia edificiului cel mai impunător de pe toată Strada Mare.

Articol republicat din data de 22 Octombrie 2014. Autor: Sorin Tudose

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
vrancean, acum 3442 zile, 4 ore, 41 minute, 59 secunde
hi Sorin, unde pot gasi o harta a Focsaniului inainte de sistematizare? Imi poti folosi adresa de email daca ma poti documenta. Caut locul vechii "uzinei electrice". Stii ceva din istoria citeste integral
viorel i. iancu, acum 3445 zile, 3 ore, 13 minute, 10 secunde
Imi place. Frumos comentariu. Multi dintre noi ar trebui sa facem aprecieri despre ceea ce a fost frumos, de remarcat, ce a aparut astazi si cat de mult ne imbogatesc sentimental citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.