Ultima oră

Cat se fură din miile de hectare de pădure fără niciun fel de pază

Păduri ameninţate cu defrişarea.Aproape 7.600 ha de pădure din Vrancea sunt la mana "toporatorilor" ca urmare a faptul că acestea nu sunt date în pază.Autorităţile se declară depăşite de situaţie după ce pentru o mare parte din aceste păduri proprietarii sunt necunoscuţi sau decedaţi.Cu toate acestea, furturile de lemn au loc atat în pădurile statului cat şi în cele private.Timp de patru ani, cel puţin statistic s-au tăiat peste 500 de tiruri de lemn.Numai la Sihlea, în pădurea deţinută de omul de afaceri Constantin Gîrboiu, nici Jandarmeria nu a putut stopa furturile de arbori

O suprafaţă de aproape 7.600 de hectare de pădure din Vrancea, proprietate privată, nu are asigurată niciun fel de pază la ora actuală. Este o situaţie alarmantă cuprinsă într-o informare trimisă recent către Prefectura Vrancea de către Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic şi Vanătoare (ITRSV) Focşani referitor la modul de administrare şi pază a pădurilor din judeţul Vrancea. „Datorită faptului că reconstituirea, în baza legilor fondului funciar, a dreptului de proprietate asupra pădurilor s-a făcut fără a fi reglementată şi obligativitatea administrării acestora, s-a ajuns în această situaţie, adică la peste 7.500 ha de pădure fără pază asigurată, fiind în permanenţă supusă sustragerilor de material lemnos”, arată inspectorul şef al ITRSV Focşani, Alexandru Lefter. Cel mai des, această situaţie este cauzată de faptul că proprietarii nu cunosc obligaţiile legale care le revin în această calitate, faptul că nu au limitele proprietăţii materializate pe teren, existand destule situaţii în care proprietarii nici măcar nu cunosc amplasamentul. Una dintre cele mai întalnite situaţii este cea în care proprietarii sau moştenitorii acestora nici măcar nu au participat la punerea în posesie, situaţie în care aceştia nu cunosc amplasamentul proprietăţii. Mai ales în zona de munte, în foarte multe cazuri nu s-au făcut dezbateri succesorale iar moştenitorii nu pot fi contactaţi. Şi în cazurile în care amplasamentul este cunoscut, limitele proprietăţilor sunt foarte greu sau aproape imposibil de stabilit „deoarece există multe cazuri în care acestea au lăţimi de 2-3 m şi lungimi de ordinul sutelor de metri” , conform materialului redactat de ITRSV.

Somaţii către proprietarii de păduri nepăzite

Cei de la ITRSV spun că mulţi proprietari habar nu au unde le este pădurea pe harta judeţului, aşa că aceasta este lăsată pradă hoţilor

Cel puţin în zonele de munte, în care se află cele mai mari suprafeţe de pădure, stăpanirea acestora în devălmăşie este o practică curentă, ceea ce face ca delimitarea proprietăţilor individuale să fie aproape inexistentă. Pentru a regla aceste situaţii, ITRSV Vrancea susţine că a făcut mai multe demersuri, în încercarea de a asigura paza pădurii. „La cererea proprietarilor care au dorit încheierea de contracte de prestări servicii cu structuri silvice autorizate ITRSV Focşani a efectuat mai multe inspecţii de fond. Tot în acest scop s-au afişat la sediile primăriilor dar şi în presă anunţuri cu privire la obligativitatea asigurării serviciilor silvice şi au fost transmise peste 1.000 de somaţii către proprietarii de păduri neadministrate. În ultima perioadă au fost aplicate şi sacţiuni contravenţionale pentru cei care nu şi-au asigurat aceste servicii”, ne-a precizat Alexandru Lefter, şeful ITRSV Focşani.  Aspectul financiar este unul deosebit de important, conform informării realizată de ITRSV existand situaţii în care tarifele practicate de structurile silvice sunt prea mari în raport cu posibilităţile financiare ale micilor proprietari.

500 de tiruri de lemn s-au furat în mod oficial în ultimii 4 ani

La o medie de 20 de m.c pentru un camion cu care se face în mod curent transportul de lemn, ar fi vorba de circa 500 de tiruri de masă lemnoasă sustrasă în ultimii patru ani, adică aproape 10.000 m.c.
Mai precis este vorba de 9867 m.c, după cum spun statisticele oficiale. La care se adaugă, conform aceleeaşi informări, alţi 3308 m.c. de lemn tăiat ilegal chiar din pădurile care au paza asigurată. „În ultima perioadă au luat amploare tăierile ilegale de arbori în suprafeţele de pădure care aparţin persoanelor fizice. În perioada 2009-2013, pe raza judeţului Vrancea, în suprafeţele de pădure proprietate privată fără pază asigurată, delegaţii instituţiei noastre au constatat un volum al arborilor tăiaţi ilegal de 9.867 m.c., cu o valoare a pagubelor de 2.370.633 lei, imputate proprietarilor, contravenienţilor şi infractorilor (...) Astfel, o parte din suprafeţele de pădure sunt ameninţate cu defrişarea”, spune şeful ITRSV Focşani. Conform materialului prezentat Prefecturii, zonele cele mai vulnerabile în ceea ce priveşte tăierile ilegale de arbori şi sustragerile de material lemnos sunt pe raza teritorială a comunelor : Campuri, Mera, Rugineşti, Tamboieşti, Vîrteşcoiu, Broşteni şi Soveja. Printre ultimele controale ale inspectorilor de la ITRSV Focşani s-au descoperit noi „găuri” în pădure. Un exemplu este Slobozia Bradului unde, într-o pădure neadministrată, s-au descoperit circa 400 mc de lemn tăiat ilegal. La Campuri, localitate identificată de-a lungul timpului ca fiind cu risc maxim în privinţa tăierilor ilegale, alţi 280 mc de lemn tăiat ilegal au fost descoperiţi într-un singur control. Nici Mera nu rămane în urmă după ce inspectorii de la ITRSV au descoperit o tăiere ilegală cu un prejudiciu de 120 mc lemn.

Pădurea din care se fură zilnic

Una dintre zonele în care furturile de lemn se produc cu o ritmicitate zilnică este Sihlea- Voetin, unde aceasta este principala ocupaţie a localnicilor. „Este vorba despre circa 1.300 ha de pădure pe administrativul judeţelor Vrancea şi Buzău, situată în mai multe trupuri de pădure. Cea mai vizată de furturile localnicilor este o suprafaţă de aproape 400 ha, aflată în imediata apropiere a localităţii Sihlea. S-a încercat inclusiv paza cu jandarmii în acea suprafaţă şi nici aşa nu s-a reuşit stoparea furturilor, motiv pentru care Jandarmeria a renunţat la contract”, spune şeful ITRSV Focşani. Şi la Tulnici, în pădurile aparţinand Obştii de moşneni, mai multe controale au scos la iveală tăieri ilegale care pot proveni din perioada în care paza nu a fost asigurată ca urmare a unor dispute în instanţă dintre actuala conducere a Obştii şi un grup de persoane interesate în a o prelua. Nici pădurile private nu sunt lipsite de surprize. Aşa cum se indică în informarea ITRSV, „în suprafeţele de proprietate privată , pentru care sunt încheiate contracte de prestări servicii silvice de stat şi private, delegaţii de la ITRSV Focşani au constatat un volum al arborilor tăiaţi ilegal de 3.308 m.c.cu o valoare a pagubelor dde 1.033.600 lei, imputate atat personalului silvic de pază  cat şi contravenienţilor şi infractorilor”, a mai precizat şeful ITRSV în materialul către Prefectură. Dacă adăugăm la toate aceste cifre faptul că la nivelul întregului judeţ funcţionează circa 600 de societăţi active cu profil de exploatare şi prelucrare forestieră, gatere, instalaţii de debitat lemn, pe langă alte cateva sute care funcţionează ilegal, este lesne de înţeles care este miza exploatării aurului verde a judeţului. Şi pe langă toate acestea, faptul că, în anumite zone, exploatarea lemnului este, dacă nu singura, principala îndeletnicire a localnicilor. (Gabriel SAVA)

Ce păduri mai „vieţuiesc” prin Vrancea

Suprafaţa totală de fond forestier a judeţului este de 178.749 ha. Din aceasta, cea mai mare suprafaţă este deţinută de persoane private şi forme asociative, doar 59.313 ha figurand în proprietatea publică administratră de Direcţia Silvică Focşani. Alte aproape 2.600 ha sunt în proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale, 64.741 ha în proprietate privată indiviză a formelor asociative (n.r.- în special obşti), aproape 30.000 ha în proprietatea persoanelor fizice şi 20.235 ha în proprietatea privată a persoanelor juridice. La nivelul judeţului, în acest moment, funcţionează patru ocoale silvice în subordinea Direcţiei Silvice (Focşani, Dumitreşti, Soveja şi Panciu-Valea Caregnei), Ocolul Silvic Experimental Vidra aflat în subordinea ICAS Bucureşti şi alte şapte ocoale silvice private care au în administrare o suprafaţă totală de 86.596 ha, la Năruja, Nereju, Tulnici, Chiojdeni şi Fitioneşti, precum şi Ocolul Silvic Oriolus de la Focşani. (G. S.)

---