Ultima oră

Avion prăbuşit în munţii Vrancei! Ce fac autorităţile?

Pompieri, jandarmi, medici, salvamontişti, poliţişti sau montaniarzi susţin că ar fi gata să intervină în cazul unei tragedii produse în munţii Vrancei, similară cu cea din Apuseni u din păcate istoria arată că astfel de tragedii au fost tratate la fel, fie că s-au petrecut în 1970 sau în 2014 u cunoscătorii spun că accesul în Munţii Vrancei nu este deloc uşor u "Cred că aceştia sunt similari cu Apusenii, poate mai sălbatici", spun cei de la Asociaţia Focul Viu u "pe cheile Tişiţei este imposibil să se deplasezi altfel decat cu piciorul. În funcţie de zona în care se întamplă evenimentul putem interveni de la 10 minute la 12 ore", spun cei de la Serviciul Salvamont u Ziarul de Vrancea le-a propus un exerciţiu virtual forţelor de intervenţie din judeţ

Tragedia aviatică petrecută pe 20 ianuarie 2014 în munţii Apuseni a îndoliat o ţară întreagă, dar a produs şi o revoltă generală împotriva unor autorităţi care au dat dovadă de o incompetenţă de neimaginat. Nici măcar demisiile forţate a catorva din cei care trebuiau să coordoneze acţiunile de salvare nu au şters impresia negativă şi sentimentul că instituţiile statului sunt incapabile să-şi facă treaba. Din păcate a fost nevoie de doi morţi şi cinci răniţi pentru ca cei care aveau obligaţia să coordoneze salvarea victimelor să înţeleagă ceva. E important ca toţi să înveţe ceva din această tragedie.

Pe 4 februarie 1970, o aeronavă Tarom, AN 24, care plecase din Bucureşti tot cu destinaţia Oradea, cu 21 de oameni la bord, s-a prăbuşit în apropierea cătunului Frăsinet, din Munţii Vlădeasa, la marginea judeţului Cluj. 20 de oameni au murit

Chiar dacă toţi spun că sunt pregătiţi, acum, este important de văzut dacă într-adevăr aşa se va întampla în cazul unei noi catastrofe. Ziarul de Vrancea a întrebat instituţiile abilitate din judeţ dacă ar putea face faţă unei tragedii de acest fel petrecute în munţii Vrancei. Chiar dacă majoritatea au răspuns că sunt gata să pornească spre munţi, e greu de crezut că aşa se va şi întampla cu adevărat. Iar istoria demonstrează acest lucru. În 1970, un avion s-a prăbuşit în Ardeal, iar din cele 20 de victime, opt au murit îngheţate. Autorităţile au intervenit cam la fel cum s-a întamplat şi în 2014. Oare peste caţiva ani istoria se va repeta? Sperăm ca unii să înveţe ceva din tragedia din Apuseni, aşa cum poate s-a întamplat în cazul exploziei de la Mihăileşti. A fost nevoie de moartea a 17 oameni în explozia din judeţul Buzău pentru ca autorităţile să salveze alte posibile victime în cazul exploziei din Gara Gugeşti. Atunci, cei care au coordonat acţiunea au ştiut că este vital ca zona incendiului să fie izolată!

Raportul arată clar: autorităţile (nu) au intervenit cu încetinitorul

Avionul pilotat de Adrian Iovan a aterizat forţat în jurul orelor 16.00, dar abia după 12 ore victimele ajungand la spital. Primul salvator a ajuns la locul tragediei după cinci ore şi 41 de minute – (poza stirileprotv)

Raportul întocmit în urma acestei tragedii aviatice produse la finalul lunii ianuarie arată clar că intervenţia autorităţilor a fost un eşec total, salvatorii find de fapt localnicii care au reuşit să ajungă primii la epava avionului. Fără aceştia, probabil că toţi cei şapte pasageri ar fi murit, fapt care nu pare să intereseze prea mult autorităţile. Răspunsul uluitor al demisionarului ministru de interne Radu Stroe – “Singura vină a mea este că s-a întamplat în mandatul meu!”, arată indolenţa celor care trebuiau să coordoneze acţiunea de salvare.

Cel puţin pană la proba contrarie, autorităţile vrancene se declară mai pregătite decat cele de la Bucureşti să salveze victimele unui accident aviatic

În raportul întocmit de Guvernul Romaniei se prezintă şi cateva soluţii pentru o coordonare mai buna în situaţii similare. "Ca urmare a analizei efectuate în conformitate cu procedurile standard reglementate de actele normative în vigoare şi având în vedere modul efectiv în care au acţionat instituţiile cu responsabilităţi, putem afirma că se impune instituirea unei cordonări ferme în situaţii similare, revizuirea procedurilor operaţionale din perspectiva respectării acestora, precum şi implementarea unor sisteme noi care să asigure în sistem de urgenţă stabilirea cu acurateţe a locaţiilor în care se petrec evenimente aviatice", se arată în raport. 

Propunerile cuprinse în raport:
•    Sistem de localizare a terminalelor mobile în reţelele operatorilor de telecomunicaţii (pe cheltuiala operatorilor) asemănător obligaţiilor prevăzute de lege de implementare a funcţiei legale de interceptare.
•    Implementarea unui sistem cu staţii automate meteo şi camere WEB pe infrastructura operatorilor de telecomunicaţii şi STS, în zonele neacoperite de staţiile meteo ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie, de regulă în zonele montane.
•    Procedură operaţională în baza căreia structurile responsabile să solicite date şi informații, iar instituţiile cu atribuţii să le furnizeze în format integrat.
•    Exerciţii de alarmare periodice în scopul verificării modului de acţiune a structurilor cu responsabilităţi în situaţia producerii unor accidente aviatice în zone dificile.
Filmul accidentului:
Primul apel telefonic în urma accidentului aviatic din Apuseni de pe 20 ianuarie a fost făcut de copilotul Răzvan Petrescu luni după-amiază, la ora 16:01, şi a fost către tatăl său. Medicul Radu Zamfir a sunat la numărul de urgenţă 112 şi a raportat prăbuşirea avionului la ora 16:16, după ce Zamfir fusese sunat în prealabil, la 16:06, de inspectorul general al IGSU. Din momentul în care autorităţile au fost alertate de accident şi pană la descoperirea răniţilor de un lucrător silvic au trecut 5 ore şi 12 minute. Aeronava BN2 YR-BNP a decolat la ora 13:38 din Bucureşti. În jurul orei 16.01 copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl său. Doctorul Radu Zamfir a revenit de mai multe ori cu apeluri la 112, la orele16:22:33, 17:30:03, 19:12:39 şi 19:31:51.  La ora 21:13 pădurarul Trif Gheorghe a ajuns la locul incidentului, informaţia despre poziţia acestuia fiind comunicată la 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă. Victimele au ajuns la Spitalul din Cluj la orele 3.30 dimineaţa, în timp ce la orele 4.00, familiile celor două persoane decedate au fost anunţate despre moartea lui Adrian Iovan şi Aureliei Ion.

ATV-uri şenilate şi personal pregătit la Pompieri
Pompierii din Vrancea se declară pregătiţi pentru a interveni în astfel de situaţii şi în condiţiile în care dispun de tehnica de intervenţie necesară. “Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” al judeţului Vrancea dispune atât de personal, cât şi de tehnică de intervenţie pentru gestionarea unor asemenea situaţii de urgenţă. Astfel, începând cu anul acesta, s-au operaţionalizat două vehicule de teren model ARGO, tracţiune 8x8, (ATV şenilat) pentru zone greu accesibile care pot transporta forţele de intervenţie, tehnică şi persoane rănite (inclusiv pe targă). De asemenea, la nivelul inspectoratului este operaţională echipa de căutare-salvare, care dispune de un Bioradar pentru detectarea supravieţuitorilor şi de un echipaj canin (câinele special dresat pentru identificarea supravieţuitorilor). Pentru deblocarea persoanelor prinse în urma accidentului putem acţiona cu autospeciale cu tehnică specifică pentru descarcerare, iar pentru acordarea primului ajutor calificat, avem ambulanţe SMURD 4x4, echipate corespunzător”, ne-a precizat lt. Cristina Duţă, purtătorul de cuvant al ISU Vrancea. De asemenea, pompierii vor desfăşura în colaborare cu reprezentanţii Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, care pot acţiona cu autospeciale/vehicule proprii ori ale unor operatori economici cu care reprezentanţii administraţiilor publice locale au încheiat contracte. Totodată, se va coopera cu Serviciul de Ambulanţă Judeţean şi Unitatea de Primire Urgenţe pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul pacienţilor la unităţile spitaliceşti şi pot fi cooptate echipe ale Inspectoratului General de Aviaţie, MApN, Salvamont (din cadrul Consiliului Judeţean Vrancea), Ocoalele silvice din zona în care s-a produs evenimentul (fini cunoscători ai reliefului, vegetaţiei şi specificului căilor de acces) cât şi voluntari (persoane fizice, cluburi de off-road ş.a.).”, mai spune lt. Cristina Duţă.
Jandarmii montani acţionează în zona Lepşa şi Soveja
Totul ţine de localizare şi organizare. Aceasta este părerea jandarmilor care ar trebui să intervină în cazul unui accident aviatic produs în munţii Vrancei. Cei opt jandarmi montani sigur ar face parte din echipele de salvare, căutare pentru că acţionează ori de cate ori este nevoie pentru căutarea turiştilor pierduţi. Postul de Jandarmi Montan are ca zonă de responsabilitate staţiunea Soveja şi Lepşa precum şi traseele turistice din zona acestora. Plutonierul adjutant Adrian Costescu, purtătorul de cuvant al IJJ Vrancea, spune că jandarmii montani au în dotare două ATV-uri şi două Dacii cu tracţiune 4x4. De asemenea, în situaţiile de urgenţă dispun şi de alte materiale specifice de intervenţie. Poliţiştii vranceni susţin că sunt la randul lor pregătiţi să intervină prin lucrătorii subunităţilor din zona de munte. Ofiţerii sau agenţii de poliţie sunt cunoscători ai traseelor montane din zonă şi ar putea ajuta la identificarea locului unde s-a produs o astfel de tragedie. De asemenea, cei de la IPJ Vrancea spun că ar putea fluidiza zona în care s-a petrecut incidentul şi ar putea ajuta prin aparatura deţinută la identificarea loculului unde s-ar fi prăbuşit avionul.
Personal medical pregătit să intervină în orice moment
Şi cadrele medicale de la Ambulanţă ar fi pregătite să intervină într-o asemenea situaţie mai ales că vorbim despre un serviciu de urgenţă. “Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vrancea cat şi personalul care activează în cadrul serviciului este pregătit să intervină oricand în orice situaţie dacă va fi cazul. În situaţia unui accident aviatic depinde de locul unde se produce, dar suntem pregătiţi să acordăm asistenţă medicală de urgenţă oricand şi oricui. În cadrul serviciului avem şi autosanitare tip 4x4 tracţiune dublă şi în cazul unui accident vom acţiona sigur cu aceste ambulanţe”, a precizat dr. Vitalie Beţişor, managerul Ambulanţei.
CASETĂ
Salvamontul din Vrancea are un singur angajat şi 10 voluntari
u salvamontiştii pot interveni de la 10 minute pană la 12 ore, în funcţie de zonă
Serviciul Public Judeţean Salvamont Vrancea este o instituţie cu un singur angajat care funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean. Cu toate că rolul serviciului este de a salva vieţi, acesta are un singur angajat, care este şi şef în acelaşi timp, Adrian Vrabie. Acesta lucrează cu 10 voluntari în misiunile pe care le are, persoane care au participat la cursuri de specialitate şi care pot interveni atunci cand cineva are nevoie de ajutor. “Pentru o localizare, noi avem o colaborare foarte bună STS, avem GPS-uri în dotare şi, odată ce află coordonatele, ne putem deplasa cu maşina sau cu piciorul, în funcţie de accesibilitatea zonei. Pe cheile Tişiţei este imposibil să se deplasezi altfel decat cu piciorul. În funcţie de zona în care se întamplă evenimentul putem interveni de la 10 minute la 12 ore. De exemplu, în zona Lăcăuţi, unde nu este drum auto, putem interveni cel mai repede în 8 – 10 ore. Singurul angajat al serviciului sunt eu, deşi am făcut demersuri de doi ani de zile să mai angajăm oameni. Normal, ar trebui să fim şase angajaţi, aceasta este o echipă standard”, a declarat Adrian Vrabie, şeful Serviciului Public de Salvamont Vrancea. Acesta spune că 95% dintre cazurile din Vrancea sunt persoane rătăcite şi că nu au fost situaţii deosebite pană acum. “Au plecat vara în munte, cu pantoloni scurţi şi cu tricou de bumbac şi i-a prins ploaia. În aceste condiţii, temperaturile scad pană la 10 grade şi pot face hipotermie”, a spus Adrian Vrabie. Situaţia servicului ar trebui să se îmbunătăţească în viitorul apropiat, deoarece Consiliul Judeţean derulează proiectul “Construire baze de salvamone şi refacere trasee turistice”, în valoare de 6,4 milioane lei. Potrivit lui Adrian Vrabie, serviciul ar putea avea toate dotările necesare, inclusiv ATV –uri pentru deplasarea pe teren dificil, mai puţin elicopter. Baza de la Nistoreşti va deservi traseele turistice din afara parcului naţional Putna, pe Valea Zăbalei şi Valea Nărujei. Baza de salvamont de la Păuleşti asigură servicii pentru parcul naţional Putna, unde se află foarte trasee turistice. Baza de la Soveja va deservi staţiunile Soveja şi Lepşa, care atrag un număr important de turişti. Prin acest proiect, ar trebui create 18 locuri de muncă.

Pădurarii cunosc zona şi se declară pregătiţi

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Focşani spun că au oameni pregătiţi, care ar putea ajuta salvatorii pentru identificarea traseelor din munţii Vrancei. “Pădurarii noştrii cunosc foarte bine zona şi ar putea interveni în astfel de zone. Sperăm să nu se întample astfel de incidente”, ne-a spus Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice Focşani. Acesta ne-a spus că nu au existat astfel de incidente în munţii Vrancei, cu excepţia unor turişti dispăruţi în pădure, cand lucrătorii silvici au participat alături de jandarmii montani la acţiunile de căutare. Majoritatea pădurilor din munţii Vrancei sunt retrocedate, aparţinand obştilor şi persoanelor private, încazul unor intervenţii fiind nevoie şi de intervenţia personalului silvic propriu.

Un singur supravieţuitor, din cei nouă scăpaţi cu viaţă după prăbuşire

Intervenţia autorităţilor romane este la fel de proastă fie că se întamplă în 1970 sau în 2014. Un caz asemănător cu cel din munţii Apuseni a avut loc tot în Ardeal, în urmă cu 44 de ani. Pe 4 februarie 1970, o aeronavă Tarom, AN 24, care plecase din Bucureşti tot cu destinaţia Oradea, cu 21 de oameni la bord, s-a prăbuşit în apropierea cătunului Frăsinet, din Munţii Vlădeasa, la marginea judeţului Cluj. 20 de oameni au murit. Mulţi dintre ei ar fi putut fi salvaţi dacă autorităţile nu ar fi fost impasibile la accident şi ar fi trimis echipe de salvare în zona prăbuşirii avionului. Un singur om a supravieţuit accidentului: Ludovic Alexandru Sarkadi. Avea atunci 43 de ani, iar povestea supravieţuirii sale poate fi subiect de film. S-a târât din epavă şi a început să meargă fără încetare toată ziua şi toată noaptea, deşi avea genunchiul drept zdrobit şi o mână fracturată. Ulterior, din cauza rănilor, acesta nu a mai putut lucra şi a emigrat în Germania, cu familia. Opt din cele 20 de victime au murit din cauza frigului, chiar dacă iniţial au scăpat cu viaţă din tragedia aviatică.

Alpinişti de la Focul Viu

Asociaţia de Dezvoltare Durabilă  “Focul Viu”, unul dintre cele mai active ONG-uri de mediu din judeţ, ar fi pregătită să intervină în cazul unui astfel de accident sau similar cu cel din Munţi Apuseni. “Accesul în Munţii Vrancei nu este deloc uşor. Cred că aceştia sunt similari cu Apusenii, poate mai sălbatici, în sensul că satele sunt mai îndepărtate. Cred că ar fi mai greu să se ajungă într-o asemenea situaţie. Pană în varf poţi face 6-8 ore şi chiar dacă există scurtături tot este nevoie de 4-5 ore. Ne pricepem să intervenim în astfel de situaţii, avem echipamente specifice pentru alpinism sau pentru a urca pe munte. Am putea coborî într-o rapă, dacă e nevoie, pentru a salva eventualele victime. Dacă vor fi solicitaţi nu vom spune «nu»”, ne-a spus Ioan Florea, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare “Focul Viu”.
Grupaj realizat de Raluca MANOLACHE, Dan CHIRIAC, Mihai BOICU

---