Ultima oră

In padure se respira un aer mai moral

Mihaela Beșleagă
26 nov 2007 342 vizualizări
Aceasta pare sa fie observatia principala a seminarului de constientizare publica, componenta a Proiectului de Dezvoltare Forestiera, desfasurat la Sinaia in 22-23 noiembrie u efectele negative ale retrocedarilor de paduri, realizate "in trei viteze", aridizarea, taierile ilegale, ariile protejate si reflectarea lor in presa s-au numarat printre aspectele dezbatute de participanti

Padurea reprezinta una dintre cele mai importante resurse naturale, o valoare disputata de multi si uneori, o moneda politica. Perceptia si constientizarea publica a problemelor cu care se confrunta padurea si factorii implicati in managementul acesteia, gradul de informare si cunoastere a sectorului silvic, modul in care sint prezentate in mass media o serie de probleme precum defrisarile, taierile ilegale si retrocedarile au fost temele principale discutate in cadrul seminarului "Relatii publice, campanie de constientizare si dezvoltarea de produse pentru sustinerea relatiilor publice". Intilnirea care a avut loc la Sinaia, in 22 si 23 noiembrie, este o componenta a Proiectului de Dezvoltare Forestiera "Padurea inseamna mai mult decit lemn!", implementat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), initiat de Guvern cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale. La Sinaia au discutat la aceeasi masa reprezentanti ai MADR, printre care Vasile Lupu, fost secretar de stat, Olga Georgescu, profesori universitari in domeniul silvic, respectiv Marian Dragoi, de la Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava si Victor Pacurar, conferentiar la Universitatea "Transilvania" din Brasov, alaturi de reprezentantii celor noua Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic si Vinatoare (ITRSV) si jurnalisti din toata tara.


"Retrocedarile padurilor, decizie politica"


Discutiile au atins citeva dintre cele mai importante si delicate probleme forestiere care, potrivit participantilor la seminar, au fost de multe ori reflectate incomplet in presa. Una dintre acestea se refera la retrocedarile de paduri, realizate "in trei viteze", dupa intrarea in vigoare a legilor 18, 1 si 247, astfel ca si efectele au fost de multe ori negative. "Cele trei legi de retrocedari au erodat sentimentul proprietatii, oamenii s-au grabit sa taie padurea imediat ce au intrat in posesie, dupa principiul «sa taiem acum, cit putem taia fara sa fim pedepsiti»", a spus profesorul Marian Dragoi. Proprietarii trebuie sa inteleaga faptul ca padurea poate sa le aduca venituri si fara sa o distruga. Din cele 6,5 milioane de hectare de padure din Romania, 2 milioane vor trece in curind in fondul privat al proprietarilor, numarul acestora la nivel national ridicindu-se la aproximativ 800.000. "Retrocedarile au fost o decizie politica, care a condus la tensiuni sociale, iar calitatea mediului a fost afectata", a mai adaugat profesorul sucevean. Alte subiecte discutate au fost: riscul de aridizare accentuata in zona Olteniei, din cauza disparitiei perdelelor forestiere, schimbarea folosintei terenurilor, pentru construirea de locuinte sau sosele, considerata chiar mai periculoasa decit taierile ilegale, fragmentarea terenurilor forestiere, care duc la o productivitate scazuta si la un management defectuos. Principalul obiectiv al Proiectului de Dezvoltare Forestiera, implementat inca din anul 2004, este cresterea constientizarii publicului, a proprietarilor de paduri, a factorilor de decizie si personalului politic, privind rolul si importanta patrimoniului forestier national. Proiectul a fost promovat si prin intermediul unui site de internet, brosuri, spoturi tv si se va incheia cu realizarea unui documentar. (Mihaela BESLEAGA)


O poveste de succes: Asociatia Obstilor Vrincene


Seminarul a prezentat si citeva povesti de succes despre modul de administrare a padurilor. Primul exemplu in acest sens a fost Asociatia Obstilor Vrincene (AOV), infiintata in anul 2000 de inginerul Valentin Popa, seful ocolului Naruja, ca asociatie non-profit a comunitatilor detinatoare de paduri, ca forma de proprietate comuna. Conform legendei, padurile din Vrancea au fost date fiilor Vrincioaiei de insusi Stefan cel Mare, drept recompensa pentru ajutorul dat in victoriile impotriva turcilor. Infiintarea oficiala a Obstii Satesti Naruja (OSN) ca structura administrativa a padurilor AOV, prima de acest tip din Romania, s-a incheiat in 2002. Banii obtinuti prin valorificarea lemnului exploatat din padurile obstilor sint destinati finantarii unor proiecte. De exemplu, obstea Viisoara a construit in vatra satului un salon in care pot fi organizate nunti, a construit sediul unei scoli, intretine drumul ce strabate satul si a asigurat conectarea la televiziunea prin cablu a locuitorilor satului Viisoara. (Mihaela BESLEAGA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.