Fir intins si punct ochit!
.GIF)
Fir intins si punct ochit!Toamna este un sezon mai putin "ofertant", spre deosebire de anotimpul calduros, in ceea ce priveste modalitatile de petrecere a timpului liber in natura. Cu toate acestea, daca vreti sa profitati de momentele bune ale acestei toamne in aer liber, mai exista citeva activitati recreative recomandate in aceasta perioada: pescuitul si vinatoarea. Unde si ce specii de pesti tin firul intins in acest sezon, ce animale pot fi intilnite in bataia pustii prin Muntii Vrancei si cit ne costa aceasta distractie, vom incerca sa descoperim impreuna din rindurile de mai jos.
Pescuitul este o pasiune pe care multi, in special reprezentantii sexului tare, o impartasesc. Asteptarea din zori pe malul baltii si zvicnirea pestelui in cirlig sint pentru multi pescari amatori sau profesionisti trairi pe cit de intense, pe atit de frumoase. Si daca aventura pescuitului se incheie si cu citeva exemplare frumoase in plasa, numai bune de adus acasa sotiei sau de alimentat celebrele povesti de balta, atunci satisfactia este si mai mare. Vrincenii pot pescui pe luciile de apa ale Siretului si pe baltile colaterale, pe Putna, Zabala, Milcov, baltile de la Jiliste si Calienii Noi, dar si pe alte balti private, cu taxa. Este bine de stiut ca pe riurile administrate de Asociatia Judeteana a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) se pescuieste in baza permisului de pescuit, insa pe baltile private se permite accesul si fara acest document. Conform datelor preluate de la AJVPS, in aceasta perioada se prind cel mai bine pestii din categoria ciprinide, respectiv crapul, carasul, babusca si rosioara, dar si obletele si salmonidele, adica stiuca, bibanul, somnul, salaul, care pot ajunge la citeva kilograme bune. "La pescuit se obtin rezultate bune la pestii pasnici (ciprinide). Pestii rapitori, o data cu racirea apei, se hranesc din ce in ce mai des si sint mai greu de prins. La munte se pescuiesc lipanul si pastravul curcubeu, in timp ce lostrita este o specie protejata", ne-a spus Mircea Grosu, purtatorul de cuvint al AJVPS Vrancea. Pe Putna puteti pescui in special scobar si mreana. Echipamentul, experienta, dar si norocul pescarului au un rol important pentru o recolta buna de peste.
Cerbul, cel mai rivnit vinat
Un alt hobby, de aceasta data mai costisitor, este vinatoarea, devenita mai ales apanajul unor cunoscuti politicieni si oameni de afaceri autohtoni sau straini. Muntii Vrancei adapostesc exemplare rivnite, sezonul de vinatoare la cele mai multe specii de animale fiind in plina desfasurare. In padurile Vrancei, administrate de Romsilva prin Directia Silvica, se vineaza cerb, urs, capra neagra, mistret. In acest sezon, aproximativ 16 vinatori straini au tintit cele mai reusite exemplare, din partea romanilor neexistind solicitari. "Am avut doar vinatori straini, in special din Spania si Franta. Cel mai cautat a fost cerbul in aceasta toamna, din cota de vinatoare de 15 exemplare s-au recoltat 6 cerbi, insa o data cu terminarea perioadei de boncaluit s-a cam incheiat si sezonul de vinatoare la cerb. Acum este sezonul si la capra neagra, pina acum s-au recoltat 5 bucati din cota de 17. S-a vinat si un mistret din cota de 98, insa sezonul se incheie in februarie", ne-a spus Titi Olteanu, purtatorul de cuvint al Directiei Silvice. Si un urs, care in vara a facut probleme la o stina din Cimpuri, a cazut in bataia pustii la Soveja. Toate aceste animale se vineaza in zona montana, la Soveja, Lepsa, Nereju, Naruja, Panciu. Tarifele sint egale pentru vinatorii straini si cei romani. Un trofeu la cerb valoreaza 2.000-6.000 euro, un urs 7.000 - 8.000 euro ca taxa de impuscare, capra neagra in jur de 2.000 euro, iepurele maxim 80 -120 euro, in functie de tipul si calitatea trofeului. La tariful de impuscare se adauga taxele pentru cazare si masa la cabanele de vinatoare, asigurate de Directia Silvica. In aceasta perioada se mai vineaza si pasari, ca becatina, cotofana, fazanul, gisca cu cioc scurt, lisita, nagitul, ratele (cu exceptia ratei cu cap alb si rata rosie), sitarul, sturzul. (Mihaela BESLEAGA)
Capra neagra, o comoara a Vrancei
O specie rara si deosebit de valoroasa a fondului faunistic si cinegetic autohton este capra neagra. Dupa aproximativ 30 de ani de la aducerea citorva exemplare din Muntii Bucegi si Retezat pe plaiurile vrincene, capra neagra s-a acomodat foarte bine pe stincile montane, care ii ofera liniste si adapost. Astfel, s-a ajuns la 200 de exemplare existente in Vrancea. "Capra neagra a fost colonizata la noi, fiind adusa din Bucegi si Retezat, in doua transe, la sfirsitul anilor 1970 si in 1982, in rezervatia Cheile Tisitei. Pentru ca s-au adaptat foarte bine, asigurindu-li-se linistea necesara prin infiintarea Parcului National Putna, s-au inmultit, ajungind in prezent la aproximativ 200 exemplare. Capra neagra se gaseste mai ales in zona Lepsa, Condratu, pe fondul Pietrosu, Caldari, unde s-a aclimatizat foarte bine", ne-a spus Alexandru Dogaru, seful biroului de vinatoare al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vinatoare (ITRSV) Vrancea. Capra neagra traieste in stincariile inaccesibile omului, situate deasupra limitei superioare a padurilor, fiind considerat un animal atasat fata de locul de trai si extrem de putin si rosioara "trag" cel mai bine in perioada rece u un trofeu de cerb valoreaza 2.000 - 6.000 euro, iar cel de urs poate ajunge si la 8.000 euro
