Muzicantii din Sihlea spun adio meseriei
Problemele de sanatate ale comunitatilor de romi sint mai bine gestionate in localitatile unde numarul acestora nu este foarte ridicat. Pe listele medicului de familie Cristina Cocirlea din Sihlea figureaza 2.700 de pacienti, dintre care peste 500 fac parte din comunitatea de romi. Doar 177 au declarat la recensamintul populatiei ca fac parte din etnia roma. Primarul Stoica Ene spune ca romii au fost adusi in zona prin anii 1850 ca robi pe mosia familiei poetului Alexandru Sihleanu. Exista in sat si citeva familii de romi traditionalisti care s-au mutat aici in urma cu aproximativ 40 de ani si care locuiesc separat de ceilalti membri ai etniei. Ca sa supravietuiasca, romii din Sihlea s-au apucat sa distreze oamenii pe la nunti, petreceri, tirguri si iarmaroace. Fanfara din comuna, azi disparuta, era renumita in toata zona Rimnicului.
De la muzica la zidarie
Ani la rind, multi romi din Sihlea s-au ocupat cu distrarea oamenilor pe la bilciuri si iarmaroace. Unii cu muzica, altii cu "tiribombele", cum numesc leaganele cu lanturi cu care umblau din bilci in bilci pina acum citiva ani. De altfel, chiar si zona in care locuiesc se numeste "cartierul muzicantilor". Cei mai priceputi lautari au murit, si odata cu ei a disparut si cea mai renumita fanfara din toata zona de cimpie a Vrancei. "Cind eram eu mic, din fiecare curte se auzea cite un instrument muzical. Erau tiganii care-si invatau copiii sa cinte. Acum sint totii constructori, zidari de prima clasa. Chiar ieri a plecat o echipa de 20 la Constanta, ca asa pleaca ei la munca pina toamna tirziu. Ramin acasa doar femeile, batrinii si copiii. Cu toate ca avem 500 de beneficiari de ajutor social, au vazut ca nu pot trai cu 200 de lei pe luna", ne spune primarul comunei, Ene Stoica. Cum tinerii sint atinsi de "reconversie profesionala", in urma batrinilor lautari, putini mai sint cei care duc mai departe traditia muzicala a comunitatii. Costica Bucataru, zis Titirica, iesit la pensie de citiva ani "pe caz de boala", este printre putinii care mai stiu sa-si plimbe degetele pe claviatura de fildes a unui vechi acordeon Weltmeister. Cu el cinta Ciocirlia sau Valurile Dunarii, melodii cu care a incintat satele din tot judetul, dar si marsuri funebre pe la mormintari. Omul traieste muzica la intensitate maxima. Intre doua melodii il intrebam de sanatate. Nu are decit cuvinte de lauda pentru doctorita Cristina Cocirlea. La fel si vecinii sai. "La capitolul sanatate, Dumnezeu ne-a trimis-o aici. Oricind e solicitata vine, este populara, ne e tare draga", ne spune Tudorita Cobzaru, 66 de ani, mama a trei copii si fosta "patroana de tiribombe". Cuvinte de lauda la adresa doctoritei are si Mita Grosu de 66 de ani. "De 45 de ani fac caramizi la girla si le vind cu 3-4 lei bucata, ca sa traiesc. M-am imbolnavit de multe ori, dar doctorita a avut grija de mine. Ii multumesc, fac si matanii pentru ea", ne spune femeia.
Puscarie din tata in fiu
Cu toate ca ne asigura ca sintem in cel mai pasnic cartier al judetului, consilierul local Costel Nicu Dumitrache, "un penelist rom", dupa cum se prezinta, a omis sa spuna ca zeci de etnici romi s-au ales cu dosare penale pentru ca au taiat copaci de pe raza Ocolului Silvic Gugesti. Zeci de barbati romi din satele comunei sint cunoscuti ca "dusmanii de moarte" ai Directiei Silvice Focsani. Fara ocupatie, cei mai multi merg la furat de lemne ca si cum ar merge la serviciu. Cum nu au din ce sa traiasca iar padurea era cea mai la indemina sursa de venit, sihlenii s-au ales cu sute de dosare penale. Asa se face ca atunci cind tatal este inchis pentru taiere illegala de arbori, fiul taie in continuare ca sa-i duca pachet la puscarie. "Ce sa facem cind nu avem ce minca, sa iesim la drumul mare si sa dam in cap la oameni?", s-a intrebat retoric Vasile Trandafir, un tinar din Sihlea. La taiat de pomi sint prinse si femeile. Lacramioara Papuc, 23 ani, a fost prinsa recent de jandarmi cu o cantitate apreciabila de lemn de frasin pe care-l taiase din padurea Ocolului Silvic. Practic, dupa cum spun padurarii, la un copac aflat pe picior, alti sase sint doboriti, padurea riscind sa dispara de pe fata pamintului. Exista in comuna recidivisti care au cite cinci condamnari pentru aceeasi fapta. Cu toate acestea, spune primarul Ene Stoica, sint si romi care mor de frig in casa si nu fura lemne din padure.
"Le cunosc toate telenovelele"¦"
Medicul de familie Cristina Cocirlea spune ca problemele medicale cu care se confrunta comunitatea de romi nu difera cu nimic de cele din orice comunitate rurala. "Am 16 ani de cind lucrez la Sihlea si am intrat in toate casele, cunosc si problemele de trup, de suflet si toate telenovelele"¦ Meseria mea este un amalgam de probleme, nu neaparat de ordin medical, pentru ca un medic de familie este si confident si psiholog si politist citeodata. Sint cooperanta, m-am implicat in comunitate, de aceea si am scapat lucrurile de sub control. Recunosc, uneori mai este necesar sa-i pui la punct, dar nici nu trebuie sa ridici stacheta prea sus, pentru ca te percep altfel", ne spune dr. Cristina Cocirlea, constienta ca in Sihlea comunitatea de romi nu are probleme si pentru ca ajutoarele sociale le-a adus si asigurari medicale. "Aproape toti beneficiaza de venitul minim garantat si au si carnet de sanatate. In aceste conditii, eu nu vad nici o problema cu romii. Chiar daca unii nu au acte, ii vaccinez, ii tratez, am un asistent comunitar in fisa postului care tine legatura cu ei. In ultimele doua luni chiar am dat medicamente compensate toata luna iar gratuite doar sapte-opt zile, pentru ca acestea se termina repede, la inceput de luna", ne-a mai spus medicul de familie. Totusi, o problema grava la Sihlea tine de poluarea cu nitrati a surselor de apa. La ultimele verificari, pe linga prezenta nitratilor, Autoritatea de Sanatate Publica a constatat starea avansata de deteriorare a fintinilor si lipsa protectiei sanitare a acestor instalatii.
Bogza nu are medic de familie
Satul Bogza, care a fost pina in anii 70 cea mai prospera comuna a judetului, a ramas fara medic de citiva ani. La dispensar lucreaza o singura asistenta medicala, iar medicul de familie Cristina Cocirlea vine doar o data pe saptamina. Cu toate ca si aici locuiesc multi etnici romi, populatia este imbatrinita. "Peste 70 % au peste 70 de ani. Anul trecut am avut 130 de decese si doar 80 de nasteri", ne-au spus functionarii primariei. Autoritatea de Sanatate Publica a scos de mai multe ori postul la concurs, insa nu s-a inscris nimeni. "In Bogza sint cam o mie de locuitori, iar un medic nu poate sa supravietuieasca din o mie de pacienti. Desi ideal ar fi sa avem cam 1.500 de pacienti pe lista, eu am depasit 2.800 datorita faptului ca trebuie sa acord consultatii si aici, in afara de Sihlea si Caiata. Si recunosc este mult fata de ceea ce face cu brio un medic de familie. Este necesar sa ma deplasez pentru ca am copii mici, gravide si un bolnav de tuberculoza", mai spune Cristina Cocirlea. Medicul de la Sihlea ne-a mai spus ca multe probleme ce tin de educatie sanitara ar putea fi rezolvate si de asistentii medicali, insa sint rare cabinetele medicilor de familie in care exista mai mult de unul. "Eu cind am venit la Sihlea am gasit patru asistenti. Acum sintem un caz fericit in judet ca am doi asistenti, sot si sotie, si astfel se poate asigura si un fel de permanenta la domiciliu", ne-a mai spus dr. Cristina Cocirlea. La capitolul realizari, medicul a bifat si convingerea unor femei rome, purtatoare de fuste inflorate, sa intre in programul de planificare familiala, chiar daca in unele cazuri contraceptia se face fara stirea sotilor. "Sint reticenti la prezervativ, insa isi doresc contraceptie", a concluzionat medicul de familie. (Silvia VRINCEANU)
