Romii din Timboiesti, atacati de boli
In comuna Timboiesti, peste 60 la suta din populatia de 4.550 de locuitori este de etnie rroma. Cei peste 1.800 de rromi sint concentrati in satele Slimnic, Cornetu si Ruget. In zilele de vara, acasa sint doar copiii, batrinii si bolnavii. Cum li s-au taiat ajutoarele sociale, cei buni de munca au plecat in judetele de cimpie, la munci agricole, iar cei mai descurcareti in Grecia, la cules de fructe. Primarul Maricel Alexandrescu spune ca asa a scapat comuna de problemele sociale. Doar partial insa, pentru ca acasa au ramas doar "batrinii, bolnavii, copiii si pungasii", dupa cum spune edilul. Cum Legea 416/2001, privind venitul minim garantat s-a modificat, in sensul ca a devenit mai restrictiva, sute de oameni au ramas in afara sistemului de asigurari de sanatate. Isi plimba suferintele pe ulite, daca nu cumva gasesc solutii de compromis, cum a facut Ileana Banu, de 58 de ani, care s-a casatorit la batrinete pentru a se putea interna pe asigurarea medicala a sotului, pensionar de stat, atunci cind a fost nevoita sa se opereze. Pentru cresterea accesului la serviciile sanitare, autoritatile locale cer Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sa scuteasca grupurile nevoiase de la platile retroactive.
Copiii leagana copiii
In etnia rroma din Timboiesti viata si greutatile incep devreme. La 6-7 ani, fetitele au grija de fratii mai mici, fara sa prea aiba timp de invatatura, iar la 12-13 ani unele au deja proprii copii, satule de leganatul si spalatul fratilor mai mici. Gabriela si Neculai Gilca au 12 copii care se cresc unii pe altii. Cit timp parintii sint la cules de de fructe, fetele mijlocii, caci cele mai mari sint deja maritate, la casele lor, au grija de copii mai mici. Ana, fetita de 6 ani, o leagana de zor pe picioare pe micuta Estera, de 3 luni, ramasa in grija ei, in timp ce Lidia, care a terminat clasa a V-a, le face fratilor de mincare. Putin ma incolo, pe o ulita prafuita, din batatura saracacioasa a lui Gheorghe Calin si a Verginiei Marin se aude de sapte ori "saru\' mina". Casa din lut, pe jumatate darimata, adaposteste noua suflete. In curte nu exista nici macar un WC. "Cind v-am vazut la poarta am dat sa ma ascund sub pat de frica dumneavoastra. Credeam ca veniti sa-mi faceti injectie", ne spune cu sinceritate Viorica, de 10 ani, cea mai vorbareata dintre surori. Fetita se vaita ca, in timp ce parintii erau plecati la prasit, un vecin la fel de sarac le-a furat fasolea si 50 de lei din casa. Trei dintre surori sint la scoala, dar recunosc ca nu invata prea bine. "Citim si noi pe litere, ca nu ne invata pe noi doamna, ci pe alti copii care sint mai buni", ne spune Viorica, devenita "purtatorul de cuvint" al curtii. Primarul Maricel Alexandrescu recunoaste ca se practica inca discriminarea pe motive etnice, pe care o pune pe seama faptului ca dupa 1989 in scoli au devenit dascali fosti soferi sau contabili care nu au habar de pedagogie. "Pai daca si la scoala il tiganeste, i se spune copilului huo, tuo, de unde sa invete carte? Copilul nu gaseste la scoala o a doua familie. Pentru ca i-am tot criticat m-am pus rau si cu nevasta mea care a fost cadru didactic", comenteaza edilul din Timboiesti.
Ulita cardiacilor
Pe ulita catunului Ruget nu e casa sa nu fie un bolnav. Cei mai multi nu au asigurari medicale asa ca atunci cind le este rau stau acasa si sufera. Ori ies pe ulita si se vaita unii altora. "De la caldura ma sufoc si simt un fluture ca-mi bate in inima", spune un tata de familie. Asta-i semn de "cardiopatie", opineaza primarul, care ne-a insotit in periplul prin comunitatea de romi. Pentru ca isi imprumuta unii altora pastilele, zona este numita "ulita cardiacilor". Maria Arfir are 43 de ani si este cardiaca de patru ani. "Am o reteta de asta iarna dar nu m-am dus sa o cumpar ca n-am putut. Am preferat sa ma las si sa iau la copii", spune bolnava. S-a imprumutat de o pastila de la vecinul ei Ion Sava, de 71 de ani. Omul a lucrat ani de zile la CAP si se declara bolnav cu inima, plaminii, stomacul, rinichii ... "Bea apa din balta si facea chirpici pe o caldura de 40 de grade, de asta e bolnav", il caineaza vecinii. Ioana Sava, la 38 de ani, e la fel de bolnava. Ne arata un teanc de retete neonorate. "N-am asigurare si stau acasa si zac. Daca n-am adeverinta ca iau Socialul, te pune sa platesti si de unde? Daca ma credeti, azi n-am avut 2 lei sa-mi iau un aspacardin", spune femeia. Vaiete se aud si din curtea lui Constantin Bran si a sotiei sale Aurica. Barbatul a fost calcat de caruta, la padure, si a stat opt luni in spital. Cu toate ca este vizibil afectat, spune ca nu-si poate cauta de sanatate prin spitale pentru ca nu este asigurat. Si despre sotia lui spune ca este "suferenta cu capul, burta", plus ca este bolnava si de epilepsie.
Adeverinta falsa
Aceasta este atmosfera intr-un sat unde din peste 300 de familii care beneficiau de ajutoare sociale si implicit de asigurari de sanatate au mai ramas 36. Primarul Maricel Alexandrescu, veterinar de profesie, admite ca e mai usor in ziua de azi sa tratezi un animal decit un rrom, aceasta in ciuda faptului ca uneori functionarii judeca si cu sufletul, dupa cum spune viceprimarul Daniela Mihalcea. "S-a modificat Legea 416 privind venitul minim garantat fara sa ne lase nici un fel de portite, sa le dam adeverinte macar sa-si caute si ei de sanatate. Sa fi fost ajutorul social 5 lei, dar sa fi avut carnetul de sanatate. Guvernantii trebuie sa se gindeasca si la oamenii de jos ca au o viata necajita. De unde sa plateasca amaritii acestia asigurari pe trei ani in urma, in total peste 6 milioane", ne-a spus primarul. In urma cu ceva timp, functionarii primariei au emis in fals o adeverinta pentru o tinara de etnie roma care dorea sa faca un avort, insa la spital a fost depistata si au jurat ca nu se vor mai face de ris. Aceasta cu toate ca nu exista saptamina ca la primarie sa nu vina bolnavi sa se vaite ca nu au acces la internare gratuita. "Am peste 30 de milioane de lei de primit de la ei. Cite o suta, cite doua le-am tot dat si s-au tot adunat", ne-a spus primul gospodar al localitatii.
Medicii lucreaza greu
Cabinetele medicale Cristescu Viorica si Cristescu Liviu Grigore au impreuna pe liste 3.490 de pacienti. Daca dr. Viorica Cristescu era la cabinet cu pacientii, sotul ei era plecat pe teren pentru a le convinge pe mamici sa-si vaccineze copiii. Isi fac destul de greu treaba pentru ca, pe linga birocratia legata de raportarile la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, lucreaza cu o singura asistenta medicala pe cabinet. Nu prea exista timp pentru prevenire, igiena sau educatie sanitara. "Inainte erau in cabinet opt asistente, fiecare avea specializarea ei, pediatrie, ginecologie, igiena. Acum, doamna asistenta Mariana Irimia face de toate, ca si noi, de altfel. Dar ca medic, trebuie sa studiezi, sa fii la zi cu tot ce apare, scheme de tratament, noi medicamente, sa te ocupi de bolnavi, nu sa faci hirtogaraie", ne-a spus dr. Viorica Cristescu. La cabinet, cele mai multe probleme le ridica etnia roma. In comunitate exista multe cazuri de boli cronice, focare de TBC vechi, epilepsie cu incidenta familiala, dar si o familie cu cinci copii, toti bolnavi de distrofie musculara, boala care se transmite genetic. "Cei din etnie se imbolnavesc mai usor, ei ne ocupa cel mai mult timp", spun medicii despre cazuistica zilnica. Un fapt pozitiv, contraceptivele, au inceput sa fie preferate si de femeile de etnie roma, care au inceput sa constientizeze ca nu trebuie sa mai faca multi copii daca nu au cu ce sa-i creasca. "Avem si fete de gimnaziu care se casatoresc. Apoi, pentru ca sint frumoase, parintii le retrag de la scoala de frica sa nu fie rapite sau violate. La dispensar vin de mina cu mamele si soacrele", ne-a spus doctorul. Medicii cunosc si situatia celor neasigurati. "Ii primim, doar n-o sa-i dam afara pe usa, le mai dam trimiteri", spune medicul Cristescu, adaugind ca acestia nu au acces la medicamente compensate si gratuite. Medicul spune ca i-a fost mai usor sa se apropie de romi pentru ca este nascuta in Timboiesti. De citiva ani, in cabinetul ei vin sa se inscrie si romi din comuna invecinata, Slobozia Bradului, unde nu este decit un singur medic, cu o cazuistica la fel de complexa. Daca ar fi sa o ia de la capat nu ar mai profesa aici. "Sint zile foarte grele, dar ce sa facem, cu ei mergem mai departe. Daca as mai fi tinara nu as mai lua-o de la capat. La ora actuala, cred ca este foarte greu sa aduci un medic tinar sa profeseze intr-o asemenea comunitate".
Au invatat sa munceasca in Creta
In comuna Timboiesti sint si romi care au invatat sa traiasca bine. Dar nu in Romania, ci in Grecia, unde se duc cite trei luni la cules de masline, smochine sau portocale. Pe Vasilica si Ion Nicutu, de 38, respectiv 39 de ani, i-am gasit ridicindu-si un etaj la vechea lor casa. Secretul prosperitatii l-au gasit in Insula Creta, unde au lucrat citiva ani. "Ne-am intors si noi sa infrumusetam comuna", ne spune capul familiei. "Servici nu aveam, pamint nu, am plecat si noi in lume sa facem rost de bani pentru copii", ne-a spus si gospodina casei, imbracata frumos si cu multe bijuterii. Ei sint semnul ca mentalitatile au inceput sa se schimbe si la Timboiesti. "Acolo au invatat multi ce inseamna respectul, au invatat sa mai tina la bani", a comentat primarul Maricel Alexandrescu.
Cititi si:
Segregatie medicala la Marasesti
Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!
O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani
