Ultima oră

Comuna discriminatilor

Dana Lepadat
11 sep 2007 3752 vizualizări
Romii din Slobozia Bradului traiesc din negot cu fier vechi sau muncesc cu ziua pe la ferme. Cei mai multi dintre ei nu au asigurari medicale iar discriminarile pe criterii de etnie fac parte din viata lor de zi cu zi. Traiesc fara medicamente cind sint bolnavi si sint respinsi de medici la spital. Cu toate astea, femeile rome din Slobozia Bradului dau nastere la cei mai multi copii, comuna fiind in topul natalitatii. Cititi astazi radiografia uneia dintre cele mai mari comunitati de romi din tara.

Comuna Slobozia Bradului, a treia comunitate de romi din tara ca numar de romi declarati, are in componenta sase sate: Slobozia, Cornetu, Liesti, Valea Beciului, Coroteni si Olareni, toate cu populatie majoritara roma. Desi, oficial, comuna este inregistrata cu o populatie de 5.800 din care 3.850 romi, neoficial numai numarul romilor din Slobozia Bradului ajunge la 5.000 iar intreaga populatie din comuna la 7.000. Reprezentind peste 70 la suta din populatia comunei, romii isi duc viata intr-un mod total nesigur. Mai bine de jumatate dintre ei nu beneficiaza de asigurari medicale si toti traiesc din negotul cu fier vechi sau cu fructe si legume. Totul se face sezonier la Slobozia Bradului, comuna in care sint inregistrate peste 700 de masini Dacia Pik Up, folosite la transport. Romii de aici lucreaza doar primavara, vara si toamna iar in iarna, pentru ca nu au cu ce sa isi hraneasca copiii, isi vind masinile. Si totusi unii dintre ei sint buni gospodari si au case ingrijite.


Record la nasteri si dispensar nou fara ginecolog


Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica, Slobozia Bradului bate recordul la natalitate cu 170 de nasteri pe an, comparativ cu alte comune din judet unde se nasc doi-trei bebelusi anual. "Populatia are un potential demografic foarte mare. Acolo este cea mai mare natalitate din judet. De exemplu, in 2006 natalitatea in aceasta comuna a fost de 32,8 la mie in conditiile in care mortalitatea infantila este de 11, 4 la mie, asta inseamna ca populatia este triplata in fiecare an. Banuiesc ca aceasta caracteristica vine si de la faptul ca populatia din zona este foarte tinara", a spus dr. Alin Lazea, consilier in cadrul Autoritatii Judetene de Sanatate Publica. Datele de la ultimul recensamint arata ca populatia comunei a crescut cu 800 de persoane in ultimii patru ani, si asta pentru ca 70 la suta din romii din Slobozia Bradului sint penticostali, religie ce interzice folosirea metodelor contraceptive de orice fel. Nu doar religia obliga femeile sa nu foloseasca metode contraceptive ci si barbatii lor. "Nu pot sa fac injectii sau sa iau pastile sa nu mai fac copii pentru ca ma bate el, stie cind trebuie sa fiu la menstruatie si, daca intirzie o zi, ma si controleaza", spune Saftica Manea despre barbatul ei. In registrul de la Evidenta Populatiei, in Slobozia Bradului figureaza 1.200 de copii sau "hurdori" cum le spun romii. In fiecare luna aici sint de ingrijit 90 de gravide si tot pe atitia bebelusi si lauze, iar de ele se ocupa un singur medic de familie cu dotari minime. In plus, dr. Maria Parvana poate fi gasita la dispensar doar trei zile pe saptamina, timp de opt ore, deoarece in celalte doua zile lucratoare se afla la Casa pentru Asigurari de Sanatate pentru a completa fisele pacientilor. In rest, romii din Slobozia Bradului se trateaza pe unde apuca! Insa sint foarte multumiti de doctorul lor care ii trateaza pe toti fara sa faca discriminare, asa cum se intimpla, dupa cum spun ei, la celelalte unitati sanitare din afara comunei. "Acord cam 80 de consultatii pe zi pentru ca populatia este foarte numeroasa. Ii tratam pe toti la fel, pentru cei care nu se pot deplasa merg la domiciliu sa vad ce e cu ei. Este o problema cu asigurarile sociale pentru ca foarte multi dintre ei nu au contracte de munca, dar incercam sa ii ajutam pe toti sa beneficieze de servicii medicale gratuite atit cit se poate! Eu ma inteleg cu ei si fac doar ce pot", spune dr. Maria Parvana, care are in evidenta, neoficial, mai bine de 6.000 de persoane. "Medicul este depasit de volumul mare de munca pentru ca are foarte multi pacienti, fiind singurul din comuna. Are in jur de 6.000 de inscrisi si este inimaginabil cum se descurca", ne-a declarat dr. Alin Lazea, consilier in cadrul ASP Vrancea.


Psiholog, logoped, sala de internet ... dar fara sala de nasteri


Pina acum, dispensarul din Slobozia Bradului a functionat intr-o cladire insalubra care a fost retrocedata in urma cu doua luni. Dupa ce au ramas pe drumuri, doctorita si cele trei asistente au fost mutate intr-o camaruta din primarie, unde se afla Oficiul Agricol. Romii sint tratati printre sacii plini cu retete si inghesuiti. Dar este mai bine decit in fostul dispensar unde totul era cuprins de igrasie iar pacientii erau tratati doar cu vorbe de duh. Pentru a veni in ajutorul medicului si al comunitatii, primaria a pus pe picioare o investitie pentru un nou dispensar in valoare de 1,3 milioane RON care a fost inaugurat in luna iulie, dar nu functioneaza la propriu nici acum. Lucrarile de finalizare inca mai dureaza iar medicul de familie isi desfasoara activitatea tot in cele doua camarute puse la dispozitie de primarie. Desi, potrivit proiectului, noul dispensar va fi dotat cu cabinet psihologic, de logopedie, sala de internet si un centru de zi pentru 20 de copii, de aici lipseste, si de aceasta data, un cabinet ginecologic. Ultimul control de acest gen efectuat in rindul femeilor de etnie roma din Slobozia Bradului a fost facut in urma cu doi ani de dr. Alin Lazea din cadrul ASP. Acelasi medic Alin Lazea incearca sa puna pe picioare macar un proiect prin care sa obtina finantare pentru a aduce doi ginecologi in comuna, o data pe saptamina, pentru a urmari starea de sanatate a femeilor insarcinate. De asemenea se are in vedere crearea unui al doilea dispensar in satul Coroteni, unde ar urma sa vina si un al doilea medic de familie. "In sediul fostei cooperative din satul Coroteni se amenajeaza un al doilea dispensar unde am inteles ca va lucra alt medic de familie care va si locui in zona. Nu stim inca cind va fi gata", a mai declarat dr. Alin Lazea. Daca in privinta dispensarului lucrurile par sa se imbunatateasca, in ceea ce priveste ambulantele situatia ramine una dificila. Singurele ambulante care ajung in zona sint cele din Dumbraveni si Focsani dar care fac jumatate de ora pe drum, la fiecare interventie. Intr-o situatie dificila sint femeile rome din satele Cornetu si Liesti unde casele sint ridicate pe dealuri iar cind ploua, ambulantele nu mai pot patrunde in zona pentru ca drumul devine inaccesibil din cauza noroiului. Femeile insarcinate sint nevoite sa mearga pe jos pina la strada sau carate in brate de rude, pina la sosea unde stau la ocazie, cind ambulanta ajunge greu.


Singura farmacie, fara compensate si gratuite


Peste 50 la suta din romii din Slobozia Bradului sint saraci lipiti pamintului. Multi dintre ei nu au nici dupa ce bea apa si incearca sa profite de facilitatile oferite de stat, cum ar fi retete compensate si gratuite. Numai ca romii nu au sanse sa primeasca nici macar atit, pentru ca la farmacia din comuna nu s-au dat niciodata medicamente la pret redus. Pentru ca patronul farmaciei nu considera ca ar fi avantajos pentru el: "Momentan nu se poate sa facem un contract cu Casa pentru Asigurari de Sanatate pentru farmacia din Slobozia Bradului pentru ca acolo oricum sint foarte putini asigurati si nu ar fi avantajos deloc. Oricum legea nu ne obliga sa incheiem contracte cu CAS pentru asta", a declarat patroana farmaciei, Madalina Chiru. Aproape 20 de persoane pe luna vin frecvent la dispensar cu retetele pentru medicamente compensate si gratuite expirate pentru a-i solicita medicului sa le reinnoiasca stampila, intrucit nu au avut 2 lei sa isi plateasca biletul la microbuz pina la cea mai apropiata unitate farmaceutica ce elibereaza medicamente la pret redus. In aceasta situatie se afla si Candachia Calin (50 ani) din satul Liesti care sufera de diabet dar si de afectiuni psihice. "Soacra mea merge pe jos kilometri intregi sa isi ia medicamentele mai ieftin de la farmaciile din Dumbraveni, Rm. Sarat sau Timboiesti ca nu are nici bani de microbuz, saraca. Oricum, de multe ori ii expira retetele astea de compensate si gratuite ca nu are bani sa le cumpere. Mai merge la dispensar sa i le reinnoiasca medicul si iar nu reuseste sa le ia ca nu are decit un ajutor social de 500 de mii (n.r. lei vechi). Nici pe ala nu il ia mereu ca e bolnava si nu reuseste sa isi faca orele alea de munca in folosul comunitatii. Ii mai fac eu ore dar nu sint mereu aici", spune Simona Iordan, nora Candachiei.


Discriminare la maternitate


Romii din Slobozia Bradului reclama ca cele mai multe discriminari pe criterii de etnie se fac la maternitatea din Focsani. Reporterii nostri au intervievat mai multe femei care ne-au declarat ca au fost discriminate. Cu citeva exceptii, prezentate in rindurile urmatoare, femeile ne-au cerut sa nu le mentionam istorisirile in acest material de teama unor repercursiuni. Ramona Lautaru, 24 ani, ne-a spus ca femeile sint jignite de regula la maternitate sau lasate in chinuri doar pentru ca sint de etnie roma. Mariana Moise, 25 ani, ne-a povestit din culisele salilor de nasteri: "Am cinci copii si il astept pe al saselea. Numai la Focsani la maternitate se poarta urit cu noi. Ne tot spun ca sintem romi, ca mergem la nasteri in fiecare an, se cearta cu noi, ne spun ca sintem prosti, ca dam atitea nasteri, ca facem cu atitia copii. Ne spun «tiganilor, prostilor, imputitilor ...» si nu se poarta nici ca lumea, trage de tine, nu se uita. Daca le mai dai bani nu prea se uita asa urit, dar daca nu ... ne mai si palmuiesc asa ... Injectii de alea de calmare se intimpla sa nu ne faca. Cu romancele vorbeste oleaca mai frumos, de multe ori nasti doar cu asistentele, nu mai stau si medicii". Daca unele isi pierd sarcina, altele nasc pe holurile maternitatii. "Eu am nascut fetita pe ciment, pe hol. La Focsani cind te duci te ia pe sus, m-au lasat acolo sa mor in dureri si la sfirsit cind sa nasc am cazut pe hol si am scapat copilul pe ciment. Au inceput sa tipe asistentele la mine, ca de ce am nascut pe jos! «Nenorocito, ce nu mai puteai tine in tine?», imi spuneau. Te lasa acolo in chinuri, daca ne fac injectii nu ne fac ca la celelalte, ne fac mai mult in ura, la repezeala, ne bat cu palmele, pe noi astea de etnie roma. Eu nu mai merg la maternitate la Focsani. Am fost la Bucuresti, la Rm. Sarat si acolo nu e asa. Acum sapte ani, cind am nascut primul copil, m-a batut o asistenta la maternitate pentru ca am trezit-o din somn noaptea, desi ea era de garda, trebuia sa stea cu mine in salon", marturiseste si Leventica Stoica, o alta femeie de etnie roma, din Slobozia Bradului. Acestea sint doar citeva din cazurile de discriminare asupra femeilor rome. Reprezentantii maternitatii neaga ca asa ceva s-ar putea intimpla! "Este vreo femeie din Slobozia Bradului care nu reclama ceva? Tigancile asa fac mereu, de multe ori insistam sa ramina in maternitate dar ele vor sa plece. La noi nu se intimpla sa se faca discriminari, daca e vorba de tratament mai ales, daca pacienta are nevoie, nu tine nimeni medicamentele acolo in dulap. Daca nu imi veniti cu cazuri concrete nu putem discuta", ne-a raspuns dr. Marin Popescu, seful sectiei de obstetrica-gincologie. "Noi ii tratam pe ei in mod deosebit tocmai pentru ca sint mai recalcitranti si ne e frica de ei. Ajungem sa ne discriminam pe noi romanii", a spus si ginecologul Ion Sandulescu.


Primarul Valerica Zamfirescu se lauda cu proiectele refuzate


Discriminati pe criterii etnice dar si politice. Fara alimentare cu apa potabila, din cauza unui scandal politic Romii din Slobozia Bradului nu beneficiaza de serviciile medicale de care au nevoie. In comuna, autoritatile nu au derulat nici un proiect amplu pe sanatate, ci doar un program de igiena dentara in scoli. Iar pentru persoanele defavorizate, singura categorie in care pot fi incadrate proiectele de sprijinire pentru romi cu finantare de la bugetul statului, au fost propuse doar doua proiecte, in perioada 2003-2004, prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala. Un proiect a propus lucrari de balastare pe doua drumuri comunale pe care nu se putea patrunde cu masina. Insa nu au obtinut finantare din motive politice, spune primarul Valerica Zamfirescu (PNL). De asemenea, un alt proiect ce privea construirea unei aductiuni cu apa in 2004 a fost retras de la finantare de catre presedintele Consiliului Judetean pentru ca primarul ar fi refuzat sa treaca la PSD in preajma alegerilor generale. "Am avut un proiect pe aductiune cu apa, obtinusem finantare de 3,5 miliarde de lei vechi prin programul Solel Boneh si mi-a fost scos de la finantare proiectul de Consiliul Judetean pentru ca nu am vrut sa trec la PSD, la alegeri. Si in locul comunei mele au fost incadrate alte trei comune probabil detinute de PSD", a declarat primarul. Surprinzator, presedintele Consiliului Judetean, Marian Oprisan a declarat ca a retras finantarea proiectului respectiv in baza procedurilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pe motiv ca in comuna exista deja, la vremea aceea, un sistem de alimentare cu apa care trebuia doar extins. "In anul 2003, Consiliul Judetean a intocmit si aprobat o lista cu comune, aceasta fiind inaintata Ministerului in vederea finantarii in baza HG 687/1997 a sistemelor de alimentare cu apa; in lista a fost inclusa si propunerea pentru realizarea unui sistem nou de alimentare cu apa a comunei Slobozia Bradului, dar ca urmare a verificarilor realizate in teren, aceasta propunere nu a fost acceptata de minister pentru ca in comuna exista deja un sistem de alimentare cu apa functional, care trebuia reabilitat si extins, in conditiile in care investitiile finantate din programul aprobat prin HG 687/1997 prevedeau doar constructia de sisteme noi", se precizeaza in raspunsul dat de Consiliul Judetean cererii depusa de reporterii nostri in baza Legii 544/2001. Satenii din Slobozia Bradului iau in continuare apa de la fintina si spera sa aiba cismele in fata portii abia la inceputul lunii octombrie.


Romi uitati de lume, la marginea societatii


Saftica Manea, 24 ani, locuieste, cu cei patru copii ai sai si insarcinata cu al patrulea, intr-o casuta fara geamuri, la marginea padurii. Cei cinci isi duc existenta fara apa potabila, fara curent electric si intr-o mizerie crunta. Saftica aduce apa cu galetile de la o distanta de aproape 2 km si isi hraneste copiii cu ce apuca. In ziua cind i-au vizitat reporterii Ziarului de Vrancea, tocmai servise masa copiilor: citiva cartofi fierti. Saftica nu beneficiaza de nici un venit. Nu mai poate merge la munca cu ziua pentru ca trebuie sa stea cu copiii. Barbatul ei lucreaza in Bucuresti si vine acasa doar la citeva saptamini. Spune ca nu a beneficiat niciodata de ajutor social. "Am vrut sa imi iau si eu ajutor social de la primarie dar asistentul social mi-a spus ca nu imi da, ca ce mi-a trebuit sa fac atitia copii. Eu nu as vrea sa mai fac copii dar nu ma lasa barbatul meu", ne spune Saftica. Dupa ce s-a poticnit spunind ca femeia a avut dosar pentru ajutor social, asistentul social din Primarie, Valerian Ghinica, a recunoscut ca Saftica Manea nu a fost inclusa niciodata pe lista pe motiv ca nu a depus cerere. "Pai nu a venit la mine, ca daca venea avea ajutor. Daca nu depune cerere nu ii putem da si noi umblam pe teren doar la cei pe care ii avem in evidenta la dosarele de ajutor social", ne-a spus asistentul social.



Neculai si Ion Romanescu nu au uitat mestesugurile etniei


Cu toate problemele lor, romii din Slobozia Bradului incearca sa isi

mentina vii traditiile. De exemplu, inca exista confectionari de inele sau de piepteni. Niculai Romanescu, 83 ani, a ramas singurul confectionar de piepteni din comuna. Inainte ii facea din corn de vita dar acum ii face din plastic pentru ca "nu mai merg asa bine". Mestesugul l-a furat de la tatal sau, dar e trist ca nu-i mai merge ca pe vremuri. "Acum fac pieptenii din plastic. Adun plastic de la fabrici ce ramine si fac pieptenii. Indoi plasticul la foc, ii dau forma iar dintii ii fac cu un ferastrau mic. Inainte mergeau mai bine ca era mai multa mizerie si cumpara lumea sa scape de paduchi, dar acum nu mai merge", spune batrinul. Cu toate astea, a gasit o vinzatoare din piata din Buzau care ii ia cite 50-60 de bucati pe luna pe care ii vinde cu un leu. Ion Romanescu este cel de al doilea mestesugar al comunei care se chinuie sa duca traditia cu inele mai departe. Are 76 de ani si face inele din aur si argint de mai bine de 60 de ani. L-am zarit cu totii cu siguranta prin tirguri sau mai in dosul pietelor din Focsani, Buzau sau Mangalia. Ia 5 lei noi pe gram, mina de lucru la un inel din argint si 26 de lei noi pe gram pentru inelele din aur, cu materialul clientului. "Ei, merge, dar e mai greu acum. Eu vreau sa faca aici o bijuterie mare si eu am sa fiu sef. Ma chinui acum sa obtin autorizatie pe doi ani de la un inspector financiar", spune mindru nea Ion. (Dana LEPADAT)


Cititi si:

Sanatatea romilor se joaca la ruleta ruseasca!

Casatorii in clasa a IV-a

O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani


Precizare:Dintr-o regretabila eroare de editare, in editia print a Ziarului de Vrancea a aparut ca materialul "Comuna discriminatilor" a fost realizat de o alta persoana. In numele editorului, ne cerem scuze pentru eroarea creata.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.