O asistenta comunitara vrea sa invete limba romani
Cele 16 mediatoare sanitare si cei 80 de asistenti comunitari din judet sint adesea singurele surse de informare a autoritatilor sanitare din comunitatile de romi. Introducerea lor si-a dovedit pe deplin utilitatea, dat fiind ca mediatorul mijloceste relatia dintre comunitatea de romi si autoritatile sanitare. Cum foarte multi romi migreaza in cautare de munca, vara, familii intregi se muta la fermele viticole. Emilia Caldare, asistent comunitar in Virtescoiu, a cerut imperativ ASP sa-i permita colaborarea cu un mediator sanitar dintr-o comuna invecinata datorita numarului mare de romi care presteaza munci sezoniere in fermele viticole din zona. Emilia Caldare este de parere ca un mediator o poate ajuta sa se apropie mai mult de romi. "Avem citeva familii de romi care traiesc intr-o saracie neagra in catunul Seaca. Ca sa nu mai vorbesc de "bombele miscatoare" (paduchi - n. r.), am descoperit mai multe focare. Vreau sa ma implic, astfel incit in ferme sa facem cite un izolator pentru mama si copil. Ca sa ma inteleg cu ei am inceput sa invat si limba romani", ne-a spus asistentul comunitar. Activitatea mediatoarelor este destul de grea. Pe linga intocmirea documentelor de identitate, inscrierea la medic, acestea au primit si responsabilitati legate de starea surselor de apa. "La noi, la Marasesti, avem peste 2.000 de romi fara medic de familie, printre care si peste 300 de copii. De cind ne-a plecat medicul, doamna doctor Catalina Birgu, 150 de femei au ramas fara anticonceptionale, iar unele au ramas gravide din nou. Noi nu avem program, si la miezul noptii ni se bate la poarta. Chiar daca nu putem sa le ajutam altfel, un sfat cu gura nu costa bani. Cu toate ca munca noastra este grea, un maturator de strada are salariul mai mare ca al nostru. Pentru ca avem contract pe perioada determinata, nici macar nu putem sa facem o rata", ne-au spus Lacramioara Toader si Maria Chifor, cele doua mediatoare din Marasesti. Si in alte localitati, problemele pe care trebuie sa le rezolve mediatoarele sint la fel de delicate. "Eu, la Panciu, am femei care au renuntat la sterilet ca sa se apuce din nou de facut copii pentru a primi alocatia de 200 de lei. Altfel nu au din ce trai. In punctul Sovejana este un adevarat ghetou. Eu ma ocup in oras de 1.500 de romi", ne-a spus mediatoarea Veronica Pavel. Ca dovada ca rolul mediatoarei nu este doar unul sanitar, Veronica Pavel spune ca a fost solicitata sa organizeze si un concurs de tip "piranda" pentru tinerele din comunitate. "Am avut probleme cu unii medici care le respingeau pe femei ca erau nespalate. Incet-incet le-am determinat sa fie mai atente cu igiena personala. Totusi, chiar si asa sintem primite greu la unii medici", ne-au spus si cele doua mediatoare din Chiojdeni. De frica sa nu aiba probleme cu medicii si autoritatile locale, unele mediatoare au preferat sa nu vorbeasca despre probleme ori sa nu-si declare identitatea. "Noi traim cu ei in comuna, avem copii si daca se simt rau nu avem unde ne duce. Pe mine personal m-a refuzat medicul si m-a facut de ris cind i-am zis ce drepturi am, dar ma gindesc si la celelalte fete de patesc", ne-a spus o mediatoare sanitara de pe Valea Rimnicului.
