Nerejenii au petrecut La muchia bradului
Nerejenii au pus umar la umar pentru a astupa gropile din drumul judetean, astfel incit invitatii sa poata ajunge cu masinile intregi la sarbatoarea folclorica "La muchia Bradului", care a avut loc ieri, in ziua martiriului Sf. Ioan Botezatorul, pe Valea Zabalei. Cu mic cu mare, satenii s-au adunat pe un amfiteatru natural, situat la 1500 de metri altitudine, unde edilii, sprijiniti de obstenii si afaceristii locali, au oferit o zi intreaga de muzica si voie buna, asezonata electoral cu mici si multa bere. Totusi, cei care au facut abuz "La muchia bradului" au fost asteptati la o aruncatura de bat de Politia Rutiera. Cum in comuna pesedistului Ion Pauca au venit oaspeti din show-biz si politica, marti, satenii au indesat pina noaptea tirziu pietris in gropile din drum dar au si vopsit gardurile si au curatat santurile. "Crima si pedeapsa!", asa au catalogat musafirii drumul de care depind peste 15.000 de oameni. Prezentatorii Cornelia si Lupu Rednic i-au cainat pe locuitori, insa au spus ca Dumnezeu a fost generos cu Tara Vrancei. "Sper sa se faca ceva, pentru ca e pacat de aceasta gura de rai", a spus Cornelia Rednic. De altfel, si Marian Oprisan, presedintele CJ, prezent ieri la Nereju alaturi de Mircea Diaconu si George Baesu, a fost "sensibilizat" de localnici pentru "a turna un pic de chiatra" pe drumul judetean 205 D.
Vechi si nou
La Nereju, traditia s-a intilnit ieri cu modernismul. Dupa ce Ansamblul "Chiparusul", format din batrinii satului, a pus pe picior de dans multimea, atmosfera s-a incins cu aparitia blondei de la "Essentza". Nu numai tinerii au admirat picioarele cintaretei, ci si batrineii aflati in multime si-au desfatat ochii. "Pai, de aceea m-am dus acasa, ca sa imi iau ochelarii, sa o vad mai bine", ne-a spus un nerejean neaos, vizibil satisfacut de privelistea oferita de Julia. Acompaniati de muzica pop, la un stand de produse artizanale o descoperim pe tinara Adriana Lupasc, care la doar 16 ani isi vinde propriile creatii, indrumata de mama sa, Tudorita. Ea confectioneaza asa zisele "zgardane", bratari si colierele din margele, dupa modele luate de pe camesile populare, dar si icoane de sticla, lemn sau piatra. Eleva la Liceul de Arte, ea preda mestesugul si la Muzeul Satului: "Nu fac asta pentru bani, o fac ca imi place! Mama mi-a spus sa ma opresc ca imi stric ochii, si chiar mi-am stricat, dar nu ma opresc".
"Asta-i impelitatul!"
La Nereju i-am gasit si pe "patriarhii artei populare", Pavel si Mihai Staruiala, Pavel Lupasc sau Serban Tertiu, cu mastile lor arhaice si minunatele sculpturi din lemn. Cu toate ca fac senzatii pe la marile festivaluri, la ei acasa au facut doar act de prezenta. "Asta-i impelitatul!", prezinta Pavel Staruiala chipul schimonosit al mastii folosita pe vremuri pentru a speria duhurile rele la mormintari. Mastile sint facute din par de capra, iar fata si coarnele sint din lemn, iar dintii din boabe de fasole. Batrinul nu vrea sa probeze masca pentru ca "imi da popa pacat". Un alt artist spune ca pe linga mastile arhaice creeaza si unele cu influente moderne, pentru a satisface piata. Dupa cele vazute tragem concluzia ca modernismul si traditia nu sint doua lumi diferite, iar imbinarea acestor contraste poate ajuta la cladirea unui pod intre generatii. (Silvia VRINCEANU, Dana SLINK)
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
