Sfînta Marie, protectoarea Vrancei
Maica Domnului este de departe personajul biblic in cinstea căruia au fost zidite cele mai multe biserici din Vrancea. Nici o sărbătoare din calendarul crestin ortdox si catolic nu depăseste in evlavie praznicile inchinate Fecioarei Maria, iar "Adormirea Maicii Domnului" este culmea spirituală a cinstirii fecioarei din Nazaretul Galielii, cea care l-a purtat in pintece pe Fiul lui Dumnezeu. Ziua de 15 august a fost in istoria religioasă a romanilor sărbătoarea cind tăranii si răzesii romani mergeau si se rugau la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului pentru a cere indurare si belsug. Cele mai multe biserici inchinate "Adormirii Maicii Domnului" au fost ridicate in secolele XVII - XIX, intr-o perioadă cind războaiele, invaziile altor popoare, foametea si molimele decimau satele si tirgurile. Astăzi crestinii merg in pelerinaje la schiturile din Muntii Vrancei pentru a se inchina la icoanele făcătoare de minuni, dar si la mănăstirile din Vrancea de cimpie si de pe Valea Rimnicului. Cel mai important popas spiritual va fi astăzi la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dălhăuti. Cu toate că nu se sarbatoreste hramul mănăstirii, in evlavia credinciosilor s-a dezvoltat traditia ca de "Adormirea Maicii Domnului" credinciosii să vină aici pentru rugăciune la Icoana Făcătoare de Minuni, care se află in biserica de lemn. Tot astazi, se serbeaza si hramul bisericii de mir din satul Dalhauti. Că Maica Domnului este protectoarea vrincenilor o dovedesc zecile de lăcasuri de cult ridicate in toate colturile Vrancei. Practic nu există vale sau deal mai insemnate in care să nu fie o biserică inchinată Fecioarei Maria. Aceeasi evlavie au manifestat-o si monahii fată de Maica Domnului, iar astăzi crestinii sint invitati la slujbele religioase oficiate cu ocazia hramurilor mănăstirilor Vărzăresti, Tarnita, Musinoaiele si Valea Neagră. (Valentin MUSCĂ’)
