Ultima oră

Tortionarii Vrancei

"Lista lui Secu" este primul si singurul document din Romania, realizat de cercetatori independenti, care prezinta numele a peste 3000 de ofiteri din fosta Politie Politica. Sufletul acestui proiect este istoricul Nicolae Videnie. In premiera Ziarul de Vrancea va prezinta numele securistilor care au torturat pe taranii rasculati din Vadu Rosca, Suraia, Rastoaca, Panciu, din Muntii Vrancei, de pe Valea Rimnicului, dar si pe securistii vrinceni care au ajuns, dupa 1989, pe cai mari

Putini sint cei care realizeaza ca, la 18 ani de la cadera regimului comunist, persoanele care au constituit baza Politiei Politice a fostului regim - Securitatea, ocupa inca pozitii cheie in societatea romaneasca, Vrancea nefacind exceptie. Si mai putini sint aceia care stiu ca vrincenii terorizati in anii \'50 nu s-au vindecat de traumele produse de regimul carceral din Penitenciarul de la Galati, locul pe unde au trecut cei mai multi din acesti nefericiti. In timp ce acesti ultimi mohicani ai rezistentei anticomuniste traiesc din pensii mizere, ei - tortionarii, au huzurit si belferesc postdecembrist in anonimatul unor pensii de zeci de milioane pe luna. Nume ca Ion Arama, maiorul Avramescu, Gheorghe Bostina sau Gheorghe Babei au distrus destinul unei intregi generatii. Datele sint, din nefericire, sumare, informatiile lacunare, iar fotografiile tortionarilor lipsesc cu desavirsire pentru ca accesul la informatie este blocat tocmai de Colegiul National pentru Studierea Arhiverlor fostei Securitati, din cauza manierei birocratice prin care se elibereaza documentele solicitate. In acest prim episod, cu bunavointa istoricului Nicolae Videnie, cercetator la Institutul Roman de Istorie Recenta, putem prezenta in premiera citeva nume de fosti securisti, indeosebi dintre cei care au fost "patronii" Penitenciarului din Galati si ai Securitatii Poporului din orasul de la Dunare

Calaii vad-roscenilor

Printre cei care aveau drept de viata si de moarte asupra detinutilor vrinceni s-au "evidentiat" prin maniera dura de anchetare si urmarire a taranilor Gheorghe Bostina, fost loctiitor pentru paza si regim la Penitenciarul Galati intre 1957-1960. In acea perioada, zeci de tarani din satele de cimpie ale Vrancei rasculate impotriva colectivizarii erau inchisi si torturati la Penitenciarul din Galati. Pentru ca Vrancea tinea administrativ de Galati, trebuie amintit si Gheorghe Babei, alt personaj sumbru, fost director al Directiei Regionale a Securitatii Poporului din Galati din 1948, momentul in care Securitatea Poporului din Galati coordona lupta impotriva taranilor liberi din Vrancea. Din capitolul "calaii vad-roscenilor" a fost temutul maior Avramescu, fostul sef al Serviciului Anchete din Directia Regionala a Ministerului de Interne Galati. Dar cel mai fioros dintre toti anchetatorii din anii \'50, care a lasat amintirile cele mai crude in sufletele si trupurile vrincenilor, a fost ofiterul anchetator Ion Arama, fost comandant al Securitatii Poporului din Galati. "Gloria" si-a cistigat-o prin ferocitatea cu care a scos marturii damnabile de la taranii nefericiti scapati din gloantele armatei in colbul de la Vadu Rosca in 1957. De asemenea, de numele sau se leaga si tragicul sfirsit al luptatorilor anticomunsti din Muntii Vrancei. Victimile insa nu l-au putut uita pe ofiterul Arama. "Imi amintesc de capitanul sau maiorul Arama care m-a anchetat intre decembrie 1957 si 10 iulie 1958, la Securitatea din Galati", ne-a spus Stan Nita din Vadu Rosca. Consateanul sau, Marin T. Craciun, ne-a sprecizat ca este o minune ca au putut afla numele ofiterului. "Aveau nume conspirative si era greu sa afli cu adevarat cine erau anchetatorii, doar rareori se mai dadeau de gol. Asa am aflat atunci ca unul din cei care ne terorizau 24 de ore din zi se numea Arama. Ne lega la ochi, la miini, ne batea si ne plimba continu intre celula si biroul unde ne ancheta", ne-a mai spus Marin Craciun.

Anticomunistii vrinceni versus securistii

Istoricul Nicolae Videnie a tinut sa remarce specificul, dar si importanta luptei pe care vrincenii au dus-o impotriva instaurarii cu forta a regimului comunist. "Intre principalele grupuri locale anticomuniste care sau remarcat pentru solidaritatea si intransigenta atitudinii lor s-au aflat si urmasii secularilor tarani liberi din Tara Vrancei, beneficiari ai unui trecut istoric legitimator si onorant prin obligatie al luptei pentru respectarea drepturilor stramosesti. Solidaritatea locala a functionat cu succes atita timp cit a existat o mare speranta intr-un ajutor extern, singura solutie pentru iesirea din sfera de ocupatie sovietica. Odata cu naruirea acestei iluzii si evidenta abandonarii definitive in bratele «ursului rusesc», represiunea a cunoscut o intensificare fara precedent sub formula propagandistica a «luptei de clasa»", ne-a spus Nicolae Videnie. Fostii "securisti" vrinceni nu numai ca nu au platit pentru ca au sustinut un regim criminal, care s-a soldat cu peste 200 de mii de victime, dar au si evoluat in "democratia originala" a regimului Ion Iliescu, in special, intre 2000 si 2004 cind au fost reactivati "securistii" scosi la pensie prin decret prezidential de fostul presedinte Emil Constantinescu.

Securistii de ieri, democratii de azi

Celebru si meditiazat chiar si in presa straina a fost cazul fostului maior de Securitate Toader Ghetu. Ofiter in cadrul Serviciului de Informatii Interne, decembrie 1989 l-a gasit pe Ghetu in postura de "urmaritor" al oamenilor de litere din judet. Surpriza, dupa 2000, Toader Ghetu a devenit secretarul Consiliului Judetan si presedinte al Comisiei pentru Apararea Drepturilor Omului din Consiliul Judetean, iar orice comentariu este de prisos. Aceeasi trista celebritate o are Vrancea si cu reciclarea "securistilor" sub acelasi regim iliescian, cind fostul spion Ristea Priboi, acuzat de trafic de carburanti in timpul embargoului din fosta Iugoslavie, a ajuns deputat PSD de Vrancea in Parlamentul Romaniei. Cireasa de pe tortul rusinii acestui judet de la capatul alfabetului demnitatii o reprezinta nimeni altul decit fostul ofiter de Securitate, sociologul Virgil Magureanu, profesor la Stefan Gheorghiu. Intre 1988 si decembrie 1989, fiind banuit ca face parte din grupul celor care lucrau cu serviciile secrete ruse la debarcarea lui Nicolae Ceausescu a fost trimis cu domiciu fortat la Muzeul Vrancei. Si pe aceasta cale, cercetatorii Institutului Roman pentru Studierea Istoriei Recente si a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania adreseaza un apel pentru completarea "Listei lui Secu". Astfe,l se solicita ajutorul persoanelor care detin copii ale dosarelor intocmite de fosta Securitate si primite prin CNSAS. Acestia, ca si cei care detin alte documente despre persoane din fosta Politie Politica, le pot trimite pe adresa: str. Matei Voievod, nr. 18; Bucuresti; Sector 2; Cod postal 021455. Fie pe numele istoricului Nicolae Videnie, fie pe cel al institutului.

Caseta:

Scopul "Listei lui Secu"

"Lista lui Secu" este un proiect al Institutului Roman de Istorie Recenta (IRIR) si a fost initiat in 2003, fiind mediatizat de "Academia Catavencu". Proiectul are ca scop publicarea numelor celor care au lucrat in fosta Politie Politica, inainte de 1989, dar si dupa aceasta perioada, intrucit unii din fostii ofiteri de Securitate s-au reciclat dupa 1989 si au intrat, fie in afaceri, fie in Parlament si nu putini au ramas activi si au ajuns la treapta de general. In paralel cu "Lista lui Secu", Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a incercat in zadar sa publice la rindu-i dosarele unor fosti "securisti". Daca CNSAS a publicat din 2003 si pina astazi numele doar a 153 de ofiteri de Securitate, "Lista lui Secu" din 2003 cuprindea 1500 de nume. Deoarece intre timp CNSAS s-a blocat si scoate dosare la comanda, cercetatorii IRIR s-au decis in 2006 sa scoata o lista actualizata. Responsabilii acestui travaliu sint cercetatorii Nicolae Videnie si George Videnie. Astfel, din iunie, "Academia Catavencu" a inceput publicarea "Listei lui Secu" 2007.

---