Analiza ADN, proba in sistemul de drept
Ziarul de Vrancea continua sa va prezinte principalele modificari preconizate a fi facute de Ministerul Justitiei in noul Cod de procedura penala. Cei care activeaza in mediile juridice, precum si membrii societatii civile, sint asteptati sa-si spuna opiniile vizavi de propunerile facute, nefiind excluse modificari ulterioare. Astfel, MJ intentioneaza sa reorganizeze principalele faze ale procesului penal care ar urma sa fie: faza investigativa (urmarirea penala), faza preliminara (verificarea rechizitoriului) si faza de judecata. Ar urma, totodata, ca urmarirea penala sa aiba drept unic scop stringerea de probe, in acest context Cpp urmind sa prevada o faza de investigare a faptei si alta de investigare a persoanei. Interesant este faptul ca in cadrul urmaririi penale, procurorul si inculpatul pot realiza un acord de recunoastere a vinovatiei. Asistat de avocat, inculpatul care a savirsit infractiuni de gravitate mica sau medie isi poate recunoaste fapta, caz in care va primi o pedeapsa mai mica, conform unor proceduri urmate pas cu pas. Pentru infractiuni cu un grad de pericol social ridicat (de exemplu, infractiunile de coruptie sau cele contra vietii), nu se va putea aplica acordul de recunoastere.
Regindirea competentelor
Ministerul Justitiei considera ca in ceea ce priveste competenta materiala, se impune o echilibrare a instantelor judecatoresti, concomitenta cu o regindire a cailor de atac. Astfel, tribunalele vor avea competenta generala, iar judecatoriile una limitata la cazurile de mai mica importanta. Este vorba despre infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate sau pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In consecinta, tribunalul ar urma sa judece, in prima instanta, toate infractiunile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor instante. Mai departe, Curtile de Apel vor judeca toate apelurile, in timp ce înalta Curte de Casatie si Justitie va avea in competenta calea extraordinara de atac a recursului in casatie.
Astfel, se spera in finalizarea mai rapida a dosarelor de pe rolul instantelor, doar in apel mai putind fi administrate probe.
Analiza ADN, amprentarea, arestul la domiciliu...
Noul Cod de Procedura Penala prevede si introducerea unor procedee probatorii cum ar fi amprentarea, analiza ADN, fotografierea suspectilor sau experimentul judiciar.
In ceea ce priveste arestarea preventiva, MJ propune reglementarea expresa a caracterului sau exceptional si, totodata, a caracterului subsidiar in raport cu celelalte masuri preventive neprivative de libertate. Este de asteptat ca masura arestarii preventive sa se ia avindu-se in vedere mai multe aspecte decit la ora actuala. Se va merge, pregnant, pe ideea principiului prezumtiei de nevinovatie si de aceea am putea asista la mai putine cazuri de arestare preventiva. Ca si noutate absoluta in dreptul procesual penal romanesc se va institui masura arestarii la domiciliu.
Guvernul a aprobat deja prevederile prealabile ale proiectului noului Cpp, dupa sedinta respectiva ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu declarind ca "procedura penala va fi simpla, rapida, usor de aplicat si va respecta standardele CEDO". Ramine de vazut in ce masura declaratiile lui Chiuariu vor fi acoperite in realitate. In mediile juridice din Vrancea, modificarile sint vazute cu ochi buni, in proportie mare, asa cum s-a intimplat si cind s-au discutat noile prevederi ale Codului Penal. (Cristi IRIMIA)
