Inca o incercare a lui Sararu
Instanta se va pronunta cu privire la liberarea pe cautiune
Stabilita la 30.000 de lei, cautiunea a fost depusa la CEC de catre familia Sararu si apropiati ai acestuia, intr-un cont aflat la dispozitia Ministerului Justitiei. Ulterior, Judecatoria Focsani a respins liberarea lui Sararu, decizia apartinindu-i magistratului Marin Spinu. Intre timp, s-a rezolvat procedura de desemnare a completului care va judeca astazi recursul. Este vorba de un trio format din magistratii Maria Onose, Mariela Dibus si Ioan Constantin. Ultimii doi sint "imprumutati" de la sectia comerciala si de contencios administrativ - fiscal, ceilalti judecatori ai sectiei penale abtinindu-se, prin incompatibilitate, sau fiind in concediu de odihna.
Comparatie cu tentativa de la Londra
La judecarea cererii in prima faza, avocatul lui Sararu, Ion Bratu, a facute referire la corelatiile intre legislatia europeana si cea romana privind liberarea pe cautiune. Totodata, Bratu s-a mai referit si la faptul ca primarul suspendat n-ar reprezenta un asa mare pericol public cum incearca sa fie "inramat" de procurorii care solicita mentinerea starii de arest preventiv. "Unul dintre cei care au participat la pregatirea atentatelor de la Londra (n. r. - esuate din motive de proasta functionare a unei seringi) a fost arestat de autoritatile australiene, pentru ca ulterior sa fie liberat pe cautiune. Adica alte state pot apela la garantia oferita de liberarea pe cautiune, iar noi nu putem face o ancheta cu un inculpat in libertate pe motive de supozitii privind eventuale audieri in acest dosar!", a spus Ion Bratu in fata completului judecatoriei. Si la momentul recursului privind arestarea preventiva, avocatul lui Sararu a facut ample referiri la jurisprudenta CEDO, insa argumentele sale nu au fost acceptate de catre magistratii vrinceni. In fine, Ion Bratu a adaugat ca trebuie aduse dovezi noi in dosar astfel incit sa se sustina ideea de pericol public sau de zadarnicire a anchetei, dovezi diferite de cele pe care s-au bazat anchetatorii cind au cerut si obtinut arestarea preventiva. "Conditiile liberarii provizorii sint diferite de conditiile arestarii preventive", a punctat Bratu.
Procurorii spun ca Sararu e influent
Tot in fata instantei de fond, Sararu si-a prezentat datele personale. Astfel, pe 22 septembrie edilul nascut la Mera va implini 55 de ani, dintre care ultimii 17 traiti ca primar. La capitolul studii, Sararu a precizat ca are doar 12 clase, fara studii superioare postliceale sau universitare. Faptul ca are 17 ani in fruntea Primariei din Mera a fost folosit de procurori, in fata judecatorilor, ca argument ca Sararu are influenta mare in Mera si ar putea zadarnici ancheta organelor de urmarire panela, implicit aflarea adevarului. "Chiar daca nu mai este primar, fiind suspendat prin ordin al prefectului, inculpatul a dovedit ca poate oricind conta pe sprijin si poate influenta multe persoane din Mera. La dosar s-a depus si un memoriu semnat de vreo 400 de oameni care-l sprijina pe Gheorghe Sararu, insa multi dintre cei care au semnat au tot interesul ca inculpatul sa fie liber, pentru ca si ei se afla in ancheta, intr-o forma sau alta, ori au beneficiat de retrocedarile facute", au precizat anchetatorii in fata judecatorilor. "Semnaturile de la dosar arata cita influenta are Sararu in Mera, iar instanta trebuie sa aiba in vedere si prevederile art. 136 din Codul de Procedura Penala, care stipuleaza ca se poate asigura buna desfasurare a proceselor prin luarea unei masuri de arestare preventiva", a precizat procurorul Paul Mihaila. Sararu a facut referire si la starea sa medicala, sustinind ca trebuie sa i se injecteze insulina de patru ori pe zi, fiind bolnav de diabet. De altfel, Sararu ceruse anterior sa nu fie arestat preventiv, solicitind sa fie supravegheat la salonul medical al clinicii private bucurestene "Euroclinic", de unde a fost ridicat de politistii insarcinati sa execute mandatul emis de Tribunal. La acest capitol, procurorul Paul Mihaila a precizat ca in situatia in care se va constata ca Sararu nu va putea fi tratat in reteaua medicala a penitenciarelor, va fi transferat in reteaua medicala a sistemului sanitar roman. (Cristi IRIMIA)
